Autor 30123 vizualizări


Mao Zedong cunoscut şi ca Mao Ţe-Tung s-a născut la 26 decembrie 1893, a fost cel mai puternic revoluţionar chinez şi lider al Partidului Comunist Chinez. Datorită ideilor sale revoluţionare populaţia chineză a avut foarte mult de suferit asta ducând la aproximativ 30 de milioane de morţi în timpul în care acesta a condus China.

Simplitatea unui om

Născut într-o familie simplă de ţărani  din Shaoshan, Mao a reuşit în timp să facă progrese importante ajungând liderul Chinei. Şi-a început studiile la 8 ani la şcoala din satul natal iar la 13 ani a abandonat-o pentru a-şi ajuta tatăl la ferma pe care acesta o deţinea. S-a întors la studii ceva mai târziu la o şcoală din Changsha, capitala provinciei Hunan. În 1911 a izbucnit revoluţia Xinhai  iar Mao s-a alăturat armatei din Hunan  până în 1912 iar în 1918 a terminat  prima şcoală provinicială din Hunan.

La terminarea studiilor, Mao  a plecat  cu profesorul său Yang Changji la Beijing unde profesorul deţinea un post la Universitatea din Pekin. La îndemnul său, Mao Zedong a  muncit la librăria universităţii sub atenta supraveghere a lui  Li Dazhao, intelectual şi fondator al Partidului Comunist Chinez, care avea să-I influenţeze viitoarele idei revoluţionare. Chiar dacă muncea la librăria universităţii, Mao frecventa şi cursurile ţinute la universitate de  Chen Duxiu, Hu Shi,   Qian Xuantong  mari intelectuali ai lumii chineze dar care au avut şi un rol politic important. Ca rezultat al cursurilor pe care le frecventa Mao Zedong  şi-a descoperit o pasiune acută pentru citit ceea ce l-a dus la teoriile comuniste pe care avea să le folosească mai târziu.

Ascensiunea

La 23 iulie 1921 a luat prima dată parte la Congresul Naţional al Partidului Comunist din China în Shanghai. Doi ani mai târziu a fost ales  unul dintre cei cinci comisari ai Partidului Comunist Chinez  în timpul celei de-a treia sesiuni a Congresului. Mai târziu Mao s-a întors în Huanan la ordinele comitetului central al Partidului Comunist şi comitetului central Kuomintang pentru a organiza filiala Kuomintang din Huanan. În 1924 a fost numit delegat la prima Conferinţă naţională a Kuomintang  unde a fost ales  înlocuitor al executivului  al comitetului central şi mai apoi  a devenit executiv al filialei din Shanghai  al Kuomintang  şi secretar al departamentului organizaţional al Partidului iar în 1925 a devenit  directorul propagandei al partidului Kuomintang.

O şedintă urgentă a Partidului Comunist a fost ţinută în 1927  unde Mao a făcut un raport despre devoltarea ţăranilor  numit “Raport asupra mişcării tăranilor din Huanan”, care este considerat  punctul de plecare al teoriiilor revoluţionare ale lui Mao.

Prima influenţă asupra teoriiilor lui Mao Zedong a veni din lecturile pe care acesta le făcea asupra operelor lui Marx dar şi revoluţia rusă  şi câteva opere literare chineze:“Outlaws of the Marsh” şi “Romance of the Three Kindoms”. Maoismul, aşa cum a fost numit curentul creat de Mao se baza exclusiv pe ţărănime, aceasta fiind mare diferenţă dintre curentul comunist din China şi celelalte din Europa. Mao considera ţărănimea  principala componentă a masei revoluţionare dar şi cel mai important sprijin al ideologiei lui. Cele două eseuri ale sale din 1937, “În contradicţie” şi  “În practică “ reflectă începuturile Maoismului  din nevoia de a oferi un suport ţăranilor  împotriva unei ocupaţii japoneze. Eseurile apar în “Mica carte roşie” a lui Mao Zedong care a fost distribuită ca un mijloc de propagandă în timpul revoluţiei culturale.

Lider al Chinei

Pe 1 octombrie 1949 a fost  înfiinţată Republica Populară Chineză, punctul culminat al celor două decade de război internaţional şi civil. Din 1954 până în 1959 Mao a fost liderul Partidului Comunist Chinez. Imediat după numirea lui Mao, Partidul Comunist a început propaganda  deţinând controul asupra mass-mediei din toată ţara  pentru a-l promova pe Mao şi partidul.

Sub conducerea sa, Mao a iniţiat o serie de reforme cu caracter ţărănist  introduse cu forţa în rândul populaţiei, care a fost grav persecutată existând peste 1 milion de morţi. Între 1953 şi 1958 Mao a iniţiat primul plan cincinal prin care China trebuia să devină cea mai puternică putere a lumii.

Cel mai important moment al conducerii lui Mao a fost însă, cel de-al doilea Plan Cincinal numit şi “Marele salt înainte” lansat în 1958. Un plan făcut dupa modelul sovietic, care se baza exclusiv pe industria grea. Sub acest program, colectivităţile agricole mici  s-au transformat rapid în comune populare şi tăranilor le-a fost cerut să  lucreze la proiecte masive de infrastructură  la scara mică de producţie a fierului şi a oţelului. Au fost introduse tehnici agricole care nici nu fuseseră încă testate, ceea ce, împreună cu celelalte schimbări a  dus la scăderea producţiei de grâne cu 15%. Din aceste cauze dar şi din cauza secetelor şi inundaţiilor ţăranii au rămas fără provizii şi milioane au murit de foame în cea mai mare foamete din istorie. Această foamete a fost cauza directă  a morţii a peste 30 de milioane de chinezi între 1959 şi 1962. Construcţiile şi proiectele industriale ale lui Mao s-au dovedit şi ele inutile.

“Marele salt înainte” s-a dovedit de fapt a fii un mare pas înapoi pe care Mao l-a făcut datorită dorinţei arzătoare de a întrece Uniunea Sovietică şi de a deveni  cea mai mare putere a lumii. În 1962 Liu şi Deng Xiaoping au reuşit să salveze economia distrugând comunele create de Mao  şi prin importurile de grâne din Canada şi  Australia.

Moartea

Teroarea provocată de Mao în China avea să ia sfârşit în 1976  când Mao Zedong a murit. A suferit întâi un atac de cord pe 2 septembrie  afectând o mare parte din inima sa  şi provocând agravarea bolii sale de plămâni. Pe 5 şi 7 septembrie, soţia lui Mao a dorit să îl ajute şi i-a făcut un masaj pe spate cu o anumită pudră care, se pare că i-a îngreunat respiraţia marelui lider. Doctorii au cerut ca soţia lui Mao să nu mai intervină deoarece datorită ei  Mao era ţinut în viaţă de aparate. Pe 9 septembrie a fost deconectat de la aparate  iar trupul său a fost depus la  “Marele edificiu al oamenilor”  iar după ceva timp a fost depus în Mausoleul lui Mao deşi acesta îşi dorise să fie dus la crematoriu. Sfârşitul lui Mao Zedong a fost şi sfârşitul regimului represiv pe care acesta l-a iniţiat.

""