Autor 14575 vizualizări


Peste 2 ani, Dumitru Romanescu bate secolul de viaţă. Are 98 ani şi se ţine bine pe picioare-dă asigurări fiul său, colonel în rezervă, care îl îngrijeşte. Romanescu este veteran de război, trecut prin frontul de răsărit. Dacă România Mare are certificatul de naştere semnat la 1 Decembrie 1918, Dumitru Romanescu se poate mândri că este leat cu Unirea, ba chiar mai vârsnic decât ea.

 Dumitru Romanescu s-a născut la 19 septembrie 1918, la Nicşeni, în judeţul Botoşani. La 14 ani a intrat în armată, copil de trupă fiind. Era anul 1934. N-a mai părăsit armata decât la pensie, în 1972. „Mi-a plăcut mult armata. Pentru familia mea era o şansă să mă ia militar, eram 9 copii la părinţi, tata era poştaş. Eu eram plăpând, dar m-au primit la Muzica militară. Am învăţat să cânt la clarinet şi la saxofon“, spune veteranul de război. La 21 iunie 1941, mareşalul Ion Antonescu dădea istoricul ordin:„Ostaşi români, vă ordon, treceţi Prutul!“. Germania nazistă atacase Rusia, în încleştarea cea mai sângeroasă a omenirii-Al Doilea Război Mondial.

Pe soldatul Romanescu, momentul l-a prins cu o misiune specială:să ridice de la Bucureşti porturi de mitralieră. „Am ajuns la Bucureşti, la Arsenalul Armatei. Am stat acolo în 23 iunie, iar pe 24 iunie Bucureştiul a fost bombardat pentru prima dată. Toţi ne-am speriat. Au venit două avioane, au intrat prin Constanţa, se zice. Au trecut pe Ghencea şi au vrut să bombardeze Arsenalul Armatei, dar au bombardat Mitropolia, care era la 500 metri de clădire. Avioanele au fost doborâte la Colentina“, îşi aminteşte veteranul. Când unitatea sa, Batalionul 10 vânători de munte, a fost trimisă pe front, Muzica batalionului i-a însoţit pe militari. Era responsabilă cu moralul soldaţilor. Trupa a ajuns în Basarabia, la Lipcani, dincolo de Prut. „Acolo aveam un prieten, sergentul major Blaga. Azi am ajuns eu, mâine a ajuns ajutorul comandantului, un locotenent-colonel. «Romanescu, tu iei în primire. Blaga merge pe front», a zis scurt superiorul. Blaga a plecat azi, la ora 13, seara a intrat în luptă la Bug. A murit în luptă. Jumătate din pluton a pierit atunci. Mie nu mi-au spus ce s-a întâmplat cu el, am aflat întâmplător de la şoferul comandantului. La Bug era un punct unde nu se putea trece. Bietul Blaga, acolo i-au rămas oasele... Bagajul i l-am adus eu în ţară“, rememorează veteranul.

 

Continuarea articolului peAdevărul.ro