Elisabeta I: etern subiect de fascinație jpeg

Elisabeta I: etern subiect de fascinație

📁 Istorie Medievală Universală
Autor: Andreea Lupşor

În galeria celor mai cunoscuți și apreciați monarhi din istoria Angliei, un loc important îl ocupă cu siguranță și Elisabeta I. Unii o asociază ideii legendare de ”Regina-Virgină”, alții se gândesc la grandoarea curții elisabetene, în timp ce câțtiva evocă victoria faimoasă în fața Armadei sau consolidarea Bisericii Anglicane. Însă indiferent de motivul pentru care Elisabeta este apreciată, nimeni nu poate nega faptul că cei 44 de ani de domnie au influențat decisiv viitorul Angliei.

Elisabeta I s-a confruntat cu mai multe dificultăți în poziția de monarh decât orice alt Tudor. Născută în 1533 ca fiica lui Henry al VIII-lea și a lui Anne Boleyn, dreptul ei de a domni ca regină a Angliei a fost întotdeauna contestat. Protestanții, cu precădere John Knox, au susținut inițial că domnia unei femei era ceva nenatural,   ba chiar monstruos, în timp ce catolicii o considerau pe Elisabeta o bastardă din moment ce nu recunoșteau căsătoria dintre Henry și Anne Boleyn. Spre deosebire de tatăl și fratele ei, a căror legitimitate n-a fost niciodată pusă la îndoială, Elisabeta a avut de confruntat nenumărate probleme din momentul în care a ajuns pe tronul englez și până la sfârșitul vieții.

Peisajul tulburărilor religioase

O altă dificultate a fost că ea a moștenit un regat tulburat. Persecuțiile religioase din timpul lui Mary I, sora Elisabetei, destrămase comunitățile și i-a traumatizat pe protestanții englezi și simpatizanții acestora. Recesiunea economică, recoltele proaste și epidemiile devastatoare de la mijlocul anilor 1550 au creat o stare generală incertă. Umilința pierderii regiunii Calais în fața francezilor (ultima posesiune continentală a Angliei) în ianuarie 1558 a distrus încrederea pe care englezii o aveau în propria putere miltară și în prestigiul lor internațional.

Elisabeta a reușit să înfrunte cu succes aceste probleme. A scăpat de amenințarea catolicilor, și-a impus voința pe scena politică, a transformat Anglia într-un stat protestant puternic  și a murit de cauze naturale la vârsta de 69 de ani. Situația sa neobișnuită de regină necăsătorită – singura din istoria Angliei! – a creat o aură de mister în jurul său ce dăinuie și astăzi.

Locul important pe care Elisabeta îl ocupă în istoria Angliei a fost asigurat, înainte de toate, de impunerea și consolidarea religiei protestante . Datorită determinării sale, Biserica Anglicană a rămas suficient de flexibilă și moderată. Elisabeta s-a opus protestanților excesivi de zeloși care doreau introducerea unei discipline mai austere. În ciuda opoziției catolice puternice, forma de credință protestantă impusă prin Actul de Uniformitatea câștigat din ce în ce mai mulți adepți de-a lungul timpului și a devenit parte a culturii engleze. Puritanii au încercat să interzică folosirea Cărții de rugăciuni în 1645, dar ea a fost imediat restaurată – cu unele amendamente – odată cu revenirea lui Carol al II-a Stuart.

Protestantismul englez a supraviețuit și pentru că Elisabeta a știut cum să trateze opoziția catolică. În Anglia a prevenit și, când a fost cazul, a înăbușit revoltele și conspirațiile catolice fără a ajunge însă la tiranie sau persecuție religioasă. E adevărat faptul că a semnat mandatul de execuție a lui Mary Stuart, Regina Scoției, dar reticența sa în a face asta a devenit legendă. E adevărat și faptul că iezuiții au fost închiși sau executați în perioada domniei sale, dar aceste persecuții s-au desfășurat în mare parte în anii 1580, când se credea că Spania și Papalitatea se folosesc de preoții catolici pentru a destabiliza regimul. Pentru standardele vremii-și în comparație cu tatăl, fratele și sora sa – Elisabeta a fost un model de toleranță religioasă. Grație ei, istoria engleză nu a fost pătată de masacre religioase și țara nu a ajuns în război civil din cauza problemelor religioase.

Victoria în fața Armadei-începutul viitorului stălucit al Angliei ca cea mai mare putere navală a lumii

Importanța reginei Elisabeta în istoria Marii Britanie este și consecința victoriei repurtate în fața Armadei Spaniole. Surprinsă în picturi și, în perioada contemporană, în filme, victoria din 1588 a salvat Anglia de invazia și dominația spaniolă. Mai mult decât atât, această victorie – cel mai important succes militar al țării de la Bătălia de la Agincourt – a redat Angliei încrederea în forța sa militară, încredere ce stă la baza transformării regatului englez în cea mai mare putere navală a lumii. Henry al VIII-lea este considerat de cei mai mulți ca fiind fondatorul marinei engleze, dar flota sa era mai mult de fațadă, cea a Elisabetei a avut un rol practic în dezvoltarea țării. Marinarii și navele Elisabetei au condus călătoriile de explorare, punând bazele procesului ce va duce ulterior la nașterea marelui imperiu britanic.

Desigur, parte din faima reginei Elisabeta provine și din faptul că e cunoscută ca și ”Regina-Virgină”. În timpul domniei sale, faptul că a rămas necăsătorită a fost atât sursa unor tulburări politice, cât și sursa puterii sale. În orice caz, putem vorbi de două consecințe pozitive importante:moștenitorul ei a fost James al VI-lea, baza uniunii dintre Scoția și Anglia – eveniment crucial în dezvoltarea ulterioară a Marii Britanii. Apoi, faptul că nu a avut niciun soț a transformat-o pe Elisabeta într-un iconcultural. Portretele sale din anii 1580-1590 înfățișează imaginea arhetipală a Elisabetei:singură, maiestuoasă, cu chipul lipsit de expresii, cu o atitudine imperială, și virginitatea reprezentată prin diverse simboluri (perle, cireșe, blana de hermină).

Elisabeta a fost subiectul fascinației timp de secole. Biografi și psihologi au dorit să descopere cum a putut să nu țină cont de toate normele politice și sociale și să refuze căsătoria. Unii s-au întrebat dacă bărbații de la curte – Leicester, Essex și Hatton în special – i-au fost amanți. Biografii săi timpurii și istoricii au căutat să explice cum faptul că a respins dragostea și maternitatea i-a afectat personalitatea. Feminiștii sunt atrași de ideea unei femei care sfidează convențiile și conduce singură. Iar toată lumea  vrea să știe cum a putut Elisabeta conduce statul fără soț într-o lume a bărbaților. Sora ei, Mary, e cea care a deschis un nou drum în istoria Angliei ca prima regină a țării, dar Elisabeta a șocat și mai mult ca regină necăsătorită.

Sursa:http://www.historyextra.com/