Autor 71246 vizualizări


La 20 septembrie 1940 a început procesul de evacuare a populaţiei din Cadrilater în urma tratatului de la Craiova de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940. După cedarea Cadrilaterului statului bulgar, a început şi schimbul de populaţie:românii din Cadrilater au venit în România, iar bulgarii şi nemţii au plecat la scurt timp în ţările din care proveneau, abandonându-şi gospodăriile.  

O situaţie exactă a numărului de români discolaţi din Dobrogea de Sud nu există, ci la arhive găsim numărul de capi de familii. Probabil, la vremea aceea situaţia era necesată pentru a se cunoaşte numărul de parcele de teren cu care erau împroprietăriţi românii. Astfel, în documentul „Aspecte ale aplicării Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940 în judeţul Tulea“, semnat de Valentina Postelnicu aflăm că erau 21.897 cap de familie, dintre care în Constanţa au ajuns 9.000, în Tulcea 8.000, iar restul în Oltenia, Banat şi Moldova.    

Cum schimbul de populaţie a început iarna, nu toţi românii din Cadrilater au putut ajunge în satele din Tulcea şi Constanţa şi o parte au fost plasaţi provizoriu în Ialomiţa.  Odată cu venirea primăverii, procesul trebuia să fie finalizat. Comisariatul pentru executarea Tratatului de la Craiova a cerut prefecturilor pe teritoriul cărora se aflau aceşti români veniţi din Cadrilater să expedieze 2.260 de familii în judeţele Constanţa şi Tulcea, pentru a fi reaşezate în gospodăriile părăsite de populaţia bulgară expatriată.  

Terenurile rămâneau neînsămânţate  

Prefecţii însă aveau mari probleme, întrucât oamenii nu se dădeau duşi cu una, cu două, după ce apucaseră să-şi încropească o mică gospodărie. Şi atunci, organismul de la Bucureşti a cerut luarea unor măsuri. „Consecinţa acestui refuz, se arată într-un document al vremii, este aceea că suprafeţele de teren rămase de la populaţia bulgară în judeţele Constanţa şi Tulcea, din cauza lipsei braţelor de muncă, vor rămâne neînsămânţate.    

„Toţi acei foşti colonişti care refuză să se supună ordinelor primite de a se prezenta imediat la locurile ce le-au fost destinate vor fi excluşi de la orice avantaje din partea statului. Aceştia vor fi consideraţi ca reaşezaţi şi decăzuţi din toate repturile lor ce rezultă din dispoziţiunile Tratatului de la Craiova, neputând conta în viitor pe nici un fel de sprijin din partea statului“, se arată într-un document din anul 1941 emis de Comisariatul General pentru Dobrogea, semnat de Eugen Zwiedenek, subsecretar de stat al colonizărilor. 

Citește continuarea AICI