Ziua în care Constanţa era să fie rasă de pe faţa pământului jpeg

Ziua în care Constanţa era să fie rasă de pe faţa pământului

📁 Al Doilea Război Mondial
Autor: Antonia Maer

La data 24 august 1944, oraşul era lovit de o dublă ameninţare:ruşii şi germanii voiau să arunce oraşul în aer. La o zi după ce românii au întors armele împotriva fasciştilor, germanii au început retragerea, pe uscat şi pe mare.

Conducătorii Constanţei aveau informaţii că germanii vor să arunce în aer portul, oraşul, şi podul de la Cernavodă.

Ziua de 23 August 1944, când românii au întors armele împotriva fasciştilor, nu mai este sărbătorită astăzi în niciun fel, deşi în perioada comunismului era Ziua Naţională a României.

Supravieţuitorii zilei care a schimbat istoria mai sunt puţini. Există totuşi nenumărate memorii scrise ale lunii în care România a întors armele împotriva Germaniei şi a haosului care a urmat imediat după această decizie.

Constanţa era unul dintre punctele-cheie pentru germani:aici se afla concentrată o mare parte a flotei şi a trupelor de uscat, şi tot aici funcţiona Comandamentul Serviciului de Informaţii German pentru întreaga Peninsulă Balcanică.

Prima mărturie, despre acele zile de foc, vine din partea lui Dan Alecu, secretar general al PNŢ. El şi-a donat, în anul 1979, caietele cu memorii Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, fiind studiate de Lavinia Gheorghe, specialist în istorie modernă şi contemporană.

Evenimentele de la 23 august 1944 l-au surprins pe Alecu în Medgidia, unde se afla împreună cu un prieten.

Ameninţări de la aliaţi

Bucuria a fost însă de scurtă durată. Câteva ore mai târziu, a asistat în biroul amiralului Horia Măcelaru, la o discuţie şocantă. Constanţa se afla în pericol, însă pericolul venea de unde se aşteptau mai puţin:„A asistat la discuţia cu un căpitan rus, trimis de amiralul sovietic, cu somaţia de a preda, până la orele 14.00, flota românească, la Sulina. Era 10.30-11.00. Ameninţau, în caz contrar, cu bombardarea Constanţei. Amiralul era nervos:avea nevoie de cel puţin patru ore pentru a face presiune la nave, iar drumul până la Sulina ar mai fi durat pe puţin două ore. Trecea de ora 14.00“, scrie Alecu în memoriile sale.

Speriat, Alecu a plecat acasă, decis să fugă împreună cu familia. Cu o jumătate de oră înainte de termenul-limită, amiralul i-a spus că flota sovietică nu va bombarda Constanţa.

Pericolul german

A doua mărturie, aflată tot în posesia Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, vine din partea lui Victor Duşa, prefectul Constanţei. „Portul Constanţa şi întreg litoralul românesc erau în mâna armatei hitleriste. Principalele obiective erau împiedicarea distrugerii podului de la Cernavodă, a portului şi oraşului Constanţa, distreguri la care se puteau deda armatele germane aflate în retragere“, arată Duşa, care era totodată şi membru al PCR.

Comandanţii militari ai Constanţei l-au chemat la discuţii pe amiralul hitlerist Brinkman. „L-au invitat ca armata fascistă să părăsească Dobrogea:forţele de uscat pe drumul Mangalia-Negru Vodă şi Adamclisi-Ostrov, iar flota pe căile maritime ce duc spre Varna şi Constantinopol. S-a pus în vedere ca armata în retragere să nu săvârşească nicio distrugere “, arată Duşa.

Retragerea trupelor germane spre Bulgaria a început pe 24 august, după-amiază.