Autor 4571 vizualizări


În istorie, nu doar cetăţile erau protejate de ziduri, ci şi graniţele unor ţări erau împrejmuite. Zidurile erau construite pentru sporirea securităţii şi limitarea imigraţiei ilegale, a traficului de persoane şi a contrabandei. Nu vorbim de simple bariere de graniţe care presupun simple garduri cu sârmă ghimpată, ci de ziduri la propriu (acele întăriri construite din cărămizi si blocuri de piatra). Unele ziduri au creat controverse,  au depăşit recorduri şi chiar au funcţionat eficient o perioadă îndelungată de timp.Se raportează că numai în anii 2000-2016, în plină epocă a globalizării ce ar presupune circulaţie liberă, s-au construit cele mai multe bariere de frontiere postbelice, cele mai multe în Orient pentru a stopa imigraţia ilegală, traficul de droguri, atacurile teroriste (Pakistan-Afghanistan, Turkmen-Uzbekistan, Indo-Bangladesh/Kashmir, Coreea de Nord-Coreea de Sud, China-Coreea de Nord, Irak-Arabia Saudită), în America Latină (Argentina-Paraguay), Africa (Botswana-Zimbawe, Egipt-Gaza), dar şi în Europa Centrală şi Balcanică (Slovenia, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Grecia) pentru a stopa imigraţia ilegală provenită din lumea musulmană sau agresiunea Rusiei (Ucraina-Rusia).

1. Marele Zid Chinezesc

Anul 221 i.en.-China de azi în timpul dinastiei Qin:

Împăratul Chinei, Qin Shi Huangdi, domnea cu o mâna de fier. Clădise un mare imperiu unificat din mai multe state. Pentru a-şi centraliza puterea şi a preveni răscoalele lorzilor feudali, a ordonat distrugerea zidurilor ce despărţeau fostele state.

Dar o mare ameninţare venea din afară, din nord:populaţia Xiongnu, o confederaţie de nomazi ce trăiau în stepele Asiei. Erau buni călăreţi şi jefuitori eficienţi. Pentru a preveni jafurile, împăratul Shi Huangdi a ordonat construirea unui zid care să conecteze fortificaţiile din frontieră Nordică a imperiului. O forţă largă de muncitori a fost mobilizată şi cantităţi uriaşe de materiale au fost transportate. Blocuri de pietre erau extrase din munţi şi pământul era bătătorit. Nu se ştie exact numărul, dar se estimează că sute de mii de muncitori extenuaţi, flămânzi, bolnavi şi-au găsit sfârşitul.

Zidul a fost renovat şi după domnia împăratului Qin, în timpul dinastiei Han, în timpul dinastiilor nordice, fiind extins pentru a se apăra de invadatorii nordici.

În timpul dinastiei Ming, zidul a fost extins pentru ca China să se apere de invaziile mongolilor şi a populaţiei Manchu. Construcţiile au fost întrerupte în cele din urmă, dar în timpul dinastiei Qing, zidul a fost folosit pentru a controla imigraţia. Marele Zid Chinezesc poate fi văzut din spaţiu, având 21 196 km lungime.

 

2.  Zidul lui Hadrian

Anul 122-Marea Britanie de azi, Imperiul Roman în timpul Dinastiei Antoninilor

 

În anul 122, împăratul roman Hadrian a vizitat provincia romană Britania. De doi ani încoace se gândea cum să păstreze imperiul intact care era foarte extins, dar dificil de apărat. Îşi dorea o constructive divină pentru a ţine deoparte invadatorii “barbari” Picți din nordul Britaniei (Scoția de azi) ce n-a fost cucerită şi romanizată .

S-a decis să construiască un zid lung de 80 de mile care să-i poarte numele, să separe lumea civilizată de cea barbară şi care să prevină imigraţia ilegală şi jafurile. El însuşi inspecta şantierele.

Construcţia a durat 6 ani şi a început din est. Soldaţii din legiunile romane ce ocupau Britania participau la construcţii. Blocuri din granitul local şi din piatră şi lemn erau folosite la construcţie. Zidul era fortificat cu turnuri şi mici fortăreţe şi garnizoane de legiuni erau amplasate pentru a spori apărarea.

Zidul a fost finisat în anul 128. A fost abandonat 10 ani mai târziu, când noul împărat Antoninus Pius, a construit un alt zid numit “Zidul Antonin” de 160 km în nord. Şi acesta a fost abandonat după 18 ani.

3.  Zidul Berlinului

Anul 1961-Berlin, Germania de Est în timpul Războiului Rece

Pe 13 august 1961, pentru a stopa migraţia în masă din sfera comunistă către lumea liberă, Primul Secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit al Germaniei, Walter Ulbricht, liderul Republicii Democrate Germane, a iniţiat construirea Zidului Berlinului lung de 155 km, separând Estul Berlinului de vestul Berlinului. Zidul de ciment includea turnuri de gardă, sârmă ghimpată, şanţuri. Era denumit Zidul Protectiv Anti-Fascist, căci propaganda Germaniei  Socialiste  zugrăvea Germania de Vest şi statele NATO drept fasciste. Primarul Willy Brandt, ulterior  cancelarul Republicii Federale Germane, îl  califica drept “Zidul Ruşinii” căci punea restricţii asupra libertăţii de mişcare.

Zidul era comus din barieră interioară germană, ce demarca graniţe dintre RDG şi RFG, ce simboliza “Cortina de Fier”. Înainte de construirea zidului, 3, 5 milioane de est-germani au emigrat în RFG. După construire, doar 5000 au încercat să scape, dintre care 136-200 au fost ucişi.

Preşedinţii Americii, John F. Kennedy şi Ronald Reagan şi-au exprimat dorinţa de reunficare a Germaniei în vizitele lor la Berlin, strigătele lor “Ich bin ein Berliner" şi "Mr. Gorbachev, tear down this Wall” ajungând până la urechile Moscovei.

În urma protestelor anti-comuniste din Europa de Est pe fondul colapsului Uniunii Sovietice, pe 9 noiembrie 1989, conducerea Germaniei de Est a permis cetăţenilor să viziteze Germania de Vest.

Demlarea Zidului şi dispariţia cortinei de fier a început pe 3 octombrie 1990, Germania fiind reunificată după 45 de ani de dezbinare şi Războiul Rece fiind încheiat oficial în Europa.

 4.  Zidul Israelian West Bank

Anul 2000-Israel în prezent

Zidul Israelian West Bank este o barieră de separare în “West Bank” (Cisiordania, aflat în dreptul răului Iordan) amplasată de-a lungul barierei verzi. Zidul Israelian a fost construit de autorităţile guvernamentale israeliene pentru a spori securitatea şi a stopa terorismul comis de fanatici palestinieni. Palestinienii i-au acuzat pe israelieni de segregare rasială pentru acest fapt.

Zidul are o lungime de 708 km, construcţia începând în septembrie 2000. Pe parcursul construirii au fost raportate 73 de atentate sinucigaşe între 2000-2003, efectuate de terorişti palestinieni.

Iniţial fiind o măsură de securitate temporară pentru o perioada de tensiuni, în cele din urmă, zidul a devenit linia de frontier dintre Israel şi Palestina.

Palestinienii acuză Israelul că de fapt încearcă să anexeze teritoriul Palestinian şi subminează negocierile de pace. Curtea Internaţională de Justiţie a constatat că barieră încalcă drepturile internaţionale, iar Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care a condamnat menţinerea barierei printr-un vot în care au fost 150 de voturi pro, 6 contra şi 10 abţineri.

În ciuda negocierilor de pace dintre Israel şi palestinieni din anii 1970 încoace, conflictele şi tensiunile se menţin şi în ziua de astăzi.

  5.  Zidul lui Trump

2017-2020:frontiera   SUA-Mexic

Pe 16 iunie 2015, afaceristul Donald J. Trump şi-a anunţat candidatura din partea Partidului Republican la preşedinţia Statelor Unite ale Americii şi printr-un discurs ţinut în public, a promis măsuri radicale, printre care construirea unui zid de frontieră dintre SUA şi Mexic pentru a limita imigraţia ilegală, traficul de persoane şi numărul de infracţiuni. A promis de asemenea deportări masive de imigranţi ilegali mexicani şi musulmani pentru a stopa terorismul şi infracţiunile.

Promisiunea electorală a agitat întreaga opinie publică la nivel global, deşi presa estimează că sunt 11 milioane de imigranţi ilegali stabiliţi în SUA.În mod incredibil, deşi democraţii şi presa i-au criticat ideea lui Trump,   însuşi contracandidatul democrat, Hilary Clinton, care susţinea ridicarea de restricţii privind imigraţia, a votat pentru construirea barierei SUA-Mexic când era senator de New York.

Bariera are în prezent 980 de km, fiind construită în timpul mandatului preşedintelui George W. Bush jr. Numai 2, 5 milioane de imigranţi ilegali au fost deportaţi în timpul mandatului preşedintelui Barack Obama, depăşind recordul la deportări în toată istoria SUA.

Majoritatea zvonurilor susţineau că de fapt Trump dorea să întărească barieră care există deja la frontierea dintre SUA şi Mexic prin suplimentarea forţelor defensive, a dronelor şi întărirea gardurilor.

Însă Trump a susţinut clar că va fi un zid la propriu,   construit  din ciment cu panouri prefabricate din beton, întărit cu bare de oţel . La un discurs ţinut în California, a declarat clar că “'It's going to be a big, fat, beautiful wall!” (Va fi un Zid Mare, Gros şi Frumos!), iar la un interviu ţinut la CNN, a spus că Zidul va avea o singură intrare frumos amenajată prin care vor intra doar imigranţii mexicani legali şi înregistraţi.

Pe 8 noiembrie 2016, candidatul republican a câştigat alegerile prezidenţiale.

Construirea zidului ar putea costa 5-10 miliarde de dolari, deşi Trump a precizat clar că nu guvernul american va plăti construirea, ci guvernul Mexicului. Preşedintele Mexicului, Enrique Peña Nieto, refuză să plătească.

Zidul va avea 1000-2000 de mile lungime (3218 km) şi   30-45 de picioare înălţime. Acesta ar putea fi construit pe durata primului mandat al lui Trump, dar foarte posibil chiar să fie finalizat din primul an.

Rămâne de văzut dacă noul preşedinte american Donald Trump se va ţine de promisiune şi cum vor evolua relaţiile dintre SUA şi Mexic.