Autor 38356 vizualizări


După condamnarea invaziei Cehoslovaciei de către țările membre ale Tratatului de la Varșovia în 1968, Nicolae Ceaușescu a dobândit prestigiu internațional. Astfel, acesta a început o serie lungă de vizite în străinătate, pe întreg mapamondul. Vizita întreprinsă în Coreea de Nord în 1971, l-a impresionat profund pe conducătorul român.

Această vizită a avut loc în iunie 1971 și era precedată de negocieri între factori diplomatici și economici, în așa fel incât ea venea sa ratifice o serie de acorduri deja stabilite. ZiarulScînteia”, organul central al Partidului Comunist Român, a prezentat pe larg acest eveniment. În vizita sa, Ceaușescu a fost însoțit de către soția Elena și delegația română formată printre alții din membrii Comitetului Executiv, ce dețineau înalte funcții în stat:Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ion Iliescu, George Macovescu. Sosirea în capitala Phenian, este prezentată astfel:

Pregătită să-i întîmpine cu mare bucurie pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, oaspetele stimat, cel mai de seamă sol al poporului român, capitala Republicii Populare Democrate Coreene s-a îmbrăcat în frumoase straie sărbătorești. Inundat de flori și cîntec, aeroportul Sun An din Phenian, unde au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Democrate Coreene, trăiește atmosfera marilor evenimente de mare semnificație, bucurie fierbinte a întâlnirii cu înalții și stimații soli ai poporului român prieten. [...] Uriașe pancarde roșii acoperesc fațada aeroportului.[1]

Delegația română a fost primită cu pancarde uriașe pe care scriau în română și coreeană:„Bun venit tovarășului Nicolae Ceaușescu”, „Trăiască tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducător iubit și stimat al poporului român”, „Trăiască PCR”, „Trăiască prietenia frățească și de nezdruncinat între poporul român și poporul coreean”, Prietenie”, Solidaritate”, sînt cuvinte scrise în limba română și coreeană, care se repetă necontenit pe diferitele panouri, pe fundalul unor imagini succesive.[…]Mulțimea intonează la tot pasul o melodie compusă special pentru a primi bucuria întîlnirii cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducător prețuit și iubit al poporului frate român.„Bun venit. Bun venit președintelui Ceaușescu, prietenul apropiat și drag al poporului nostru, al cărui drum e calea prieteniei ce leagă Phenianul de București. Este departe peste continent, dar întotdeauna o țară apropiată sufletului nostru, să cîntăm cîntecul prieteniei. Au venit prietenii pe pămîntul nostru înfloritor.”[2]

Un moment important al vizitei, îl constituie spectacolul de pe stadionul Moranbong, organizat de Kim Ir Sen în cinstea lui Nicolae Ceaușescu, la care au participat 120.000 oameni. Pe stadion este pregătită o coregrafie specială în tribune. Atmosfera este prezentată astfel:

Într-o atmosferă de entuziasm și bucurie, sînt intonate imnurile de stat ale celor două țări. De-a lungul tribunei a doua apar alternativ în cele două limbi urările:„Coreea-Prietenie-România”, „Coreea-solidaritate-România”.[…]În fața înalților oaspeți pe stadionul devenit o adevărată arenă, începe un grandios spectacol cultural-sportiv, simplă și impresionantă manifestare a prieteniei frățești româno-coreene, vibrant omagiu adus României socialistă, de Coreea țară prietenă.[…]Pentru început, întreaga întindere a tribunei a doua, imens ecran panoramic pe care, cu ajutorul cartoanelor colorate manipulate de peste zece mii de copii, apar mereu sugestive imagini, redate parcă de un aparat de filmat-se proiectează urarea repetată în aceste zile:Bun venit tovarășului Nicolae Ceaușescu”. Stadionul răsună de Cîntecul prieteniei româno-coreene, […]compus special pentru a sărbători marele eveniment al vizitei președintelui Republicii Socialiste România în Republica Populară Democrată Coreeană. Melodia sa, acum atât de cunoscută, răsună în văzduh:Pe aceste plaiuri pline de flori, / Prietenii noștri au sosit./ Să cîntăm cu toții al prieteniei cînt.”[3]

           În cadrul vizitei au avut loc convorbiri oficiale între delegațiile română și coreeană, cu privire la dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări și ale problemelor de interes comun. Atmosfera este prezentată ca fiind de prietenie frățească.[4]În următoarele zile, delegația română însoțită de Kim Ir Sen, a efectuat o vizită în orașul Hamhîn, un important port și al doilea centru industrial al țării, după Phenian. Vizita este prezentată astfel:

           Sosirea oaspeților români a prilejuit o impresionantă manifestare populară, care a început de pe peronul gării și a continuat apoi pe întregul parcurs străbătut. Locuitorii Hamhînului au denumit prezența solilor români „o sărbătoare a prieteniei și a coeziunii”. […] În calea oaspeților a ieșit întreaga populație a orașului:șiruri, nesfîrșite șiruri de oameni, de la copii și pionieri până la veteranii luptelor pentru eliberarea socială și națională pentru apărarea independenței patriei. Marea de oameni ovaționează continuu, adresează cuvinte de salut.”[5]

Sunt vizitate uzina și combinatul, împodobit cu portretele celor doi conducători. În Scînteiaeste lăudată activitatea coreenilor:

Eroismul constructorilor a dat naștere expresiei:„viteza vinalonului”, exemplu însuflețitor al abnegației și responsabilității patriotice cu care constructorii au răspuns chemării conducerii partidului, personal al tovarășului Kim Ir Sen.”[6]

În cinstea delegației române este susținut un spectacol de cântece și dansuri prezentat astfel:

Cîntece revoluționare și populare, dansuri tradiționale coreene au alternat cu cîntece de masă și melodii populare din țara noastră printre care „Sub steagul partidului”, „Grâușor de Bărăgan” și „Mândra floare aleasă” interpretate în semn de omagiu, în limba română. Aceste ansambluri au fost răsplătite cu îndelungi aplauze pentru măiestria lor artistică.[7]

           În ultima zi a vizitei, 15 iunie, cele două delegații au semnat un comunicat comun. Au fost puse în discuție subiecte specifice regimurilor comuniste, precum construcția socialismului în cele două țări. Foarte criticate au fost SUA și țările capitaliste, acuzate de colonialism și neocolonialism în America de Sud, Africa sau Orientul Mijlociu, iar cele două părți și-au manifestat dorința pentru pace mondială:

Părţile consideră că este necesar ca, în etapa actuală, toate statele socialiste şi partidele comuniste şi muncitorești să-şi întărească relațiile de prietenie şi colaborare, pe baza marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar, a respectării principiilor egaliățit depline în drepturi, suveranității şi respectului reciproc, neamestecului în treburile interne şi întrajutororării tovărăşeşti, să lupte ferm împotriva acţiunilor agresive şi de jaf colonial ale imperialiştilor şi să sprijine activ lupta antiimperialistă a tuturor popoarelor pentru libertate.[8]

           Cele două delegații și-au lăudat reciproc realizările, și eforturile depuse. Poziția coreeană era prezentată astfel:

Partea coreeană a salutat cu căldură faptul că poporul frate român sub conducerea justă a Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, a transformat România, dintr-o ţară nedezvoltată într-un stat socialist înfloritor, cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în continuu proces de modernizare multilaterală, care asigură condiții de viaţă tot mai bune pentrru toţi oamenii muncii de la oraşe şi sate, şi a dat o înaltă apreciere mncii şi luptei consecvente pline de însufleţire, îndreptată spre realizarea sarcinilor planului cincinal 1971-1975, a obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al PCR.[9]

           Astfel, vizita din 1971 este prezentată într-un mod cât se poate pozitiv,  ziarul Scînteiadorind să prezinte faptul că Nicolae Ceaușescu dorea să consolideze poziția internațională a României. 

 

           BIBLIOGRAFIE:

 

1.     Scînteia, anul XL, nr. 8812, 10 iunie 1971

2.     Scînteia, anul XL, nr. 8813, 11 iunie 1971

Scînteia, anul XL, nr. 8818, 16 iunie 1971           



[1]Scînteia, anul XL, nr. 8812,  10 iunie 1971

[2]Ibidem.

[3]Ibidem.

[4]Scînteia, anul XL, nr. 8813, 11 iunie 1971

[5]Scînteia, anul XL, nr. 8818, 16 iunie 1971

[6]Ibidem.

[7]Ibidem.

[8]Ibidem.

[9]Ibidem.