Vizita care a marcat finalul unei ere: Ceauşescu la Phenian în 1971 jpeg

Vizita care a marcat finalul unei ere: Ceauşescu la Phenian în 1971

📁 Comunismul in România
Autor: Vlad Andriescu

Manifestaţiile de un fast uimitor îl şochează chiar şi pe Ceauşescu, care, la revenirea în ţară schimbă politica şi introduce măsuri noi. Mii de oameni stăteau în stradă, scoşi de regimul de la Phenian cu pancarte ce voiau să arate prietenia dintre popoare şi aprecierea de care se bucură Nicolae Ceauşescu. "Trăiască tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducător iubit şi stimat al poporului român", "Trăiască eliberarea ţării de sub jugul fascist - 23 august 1944", scria pe pancartele de la Phenian, potrivit "Gândul".

Fastul de la Phenian l-am impresionat pe Ceauşescu, dar nu numai imaginile, ci şi gândirea comuniştilor nord-coreeni. Ceauşescu a făcut o vizită extinsă în China, Vietnamul de Nord, Coreea de Nord şi Mongolia. El a fost inspirat de modelul de conducere al comunismului asiatic, care se baza foarte mult pe cultul personalităţii. De asemenea, conducătorul României comuniste s-a inspirat din programele Partidului Muncitoresc Coreean şi din Revoluţia Culturală Chineză.

Întoarcerea în ţară a văzut apariţia Tezelor din iulie, inspirate din filosofia Juche a lui Kim Ir-Sen, una care se baza pe autonomia mai mare faţă de vecinii mai mari şi o autonomie în cadrul blocului sovietic. În acea perioadă, România s-a umplut de cărţi despre Juche, traduse în limba noastră.

Vizita din Coreea de Nord, finalul unei ere

Pe 10 iunie 1971, "Scânteia" anunţa începerea vizitei lui Nicolae Ceauşescu în Coreea de Nord. Călătoria "asiatică" a fost urmată de stoparea procesului de liberalizare început de Ceauşescu după 1965.

Pe 7 iulie, oficiosul publică pe prima pagină "Propunerile de măsuri.." ale lui Ceauşescu, ce au rămas în istorie sub denumirea de Tezele din Iulie. De asemenea, două zile mai târziu "Scânteia" scrie că programul de măsuri se bucură de "acord deplin" şi că va fi dus la îndeplinire cu "hotărâre fermă". Un amănunt interesant-la Consfătuirea din 9 iulie ia cuvântul tovarăşul Ion Iliescu, care la final îşi arată totala adeziune faţă de Tezele lui Nicolae Ceauşescu.

Tezele din iulie

Aprobate unanim şi difuzate printr-o consfătuire cu activul de partid în domeniul ideologiei, activităţii politice şi cultural-educative, acestea au devenit programul de resort al etapeisocietăţii socialiste multilateral dezvoltate, prag al orânduirii comuniste.

„Tezele” criticau manifestările burgheze, cosmopolitismul, muzica decadentă, consumul băuturilor alcoolice în localurile destinate tineretului, emisiunile de televiziune care propagă idei străine spiritului nostru etc. Postulau rolul conducător al partidului şi obligaţia înfăptuirii sarcinilor sale de către toţioamenii muncii.

În fine, în toamna lui 1971, Ceauşescu şi-a încheiat programul novator de revenire la sovieteleleniniste prin înlocuirea Ministerului Culturii cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. În fruntea acestuia a fost pus Dumitru Popescu, rodat între timp şi prin coordonarea Consiliului Naţional al Radioteleviziunii Române.

Prima manifestare de după, , tezele din iulie” a fost defilarea de ziua naţională a României, organizată în Piaţa Aviatorilor din Capitală. Timp de trei ore, cei 150 000 demonstranţi s-au scurs prin faţa tribunelor:una centrală cu 500 de ocupanţi şi două laterale a câte 550 locuri. Au mărşăluit, în coloane distincte, armata, gărzile patriotice, tinerii care făceau pregătire pentru apărarea patriei, brigadieri, sportivi, pionieri cu flori pentru tribune. Şi restul de circa 134 000 oameni ai muncii.

Printre steagurile, stemele, lozincile şi saluturile demonstranţilor, chipul lui Ceauşescu nu era singular, ci acompaniat de portretele lui Marx, Engels şi Lenin şi ale membrilor Comitetului Executiv.

Sursa: www.adevarul.ro