Vasul cu monogramă creștină de la Carsium
Muzeul „Carsium“ Hârșova dispune de un patrimoniu cu valoare deosebită. Multe dintre piesele care ilustrează evoluţia comunităţilor neo-eneolitice, în această parte a Europei, au valoare de unicat. Nici artefactele datate în epocile istorice următoare nu sunt mai puţin importante, cu atât mai mult cu cât cetatea antică și medievală sunt caracteristice evoluţiei și dezvoltării civilizaţiei europene în ultimele două milenii și jumătate. Între toate acestea se distinge însă un fragment de amforă romană cu monograma lui Iisus Hristos.
Descoperirea datează din anul 1989. Dintr-o groapă menajeră, împreună cu alte fragmente ceramice, a fost recuperat, cu totul întâmplător, o parte din gâtul unui vas pe suprafaţa căruia se păstrează, în condiţii bune, numele lui Hristos. Fragmentul de vas are înălţimea de 25 cm. Amfora a fost confecţionată din pastă de bună calitate, iar culoarea este cărămizie deschisă, cu nuanţe de bej. Monograma, de tip chi-rho, s-a executat îngrijit, cu vopsea roşie, literele sunt uşor arcuite şi au înălţimea de 15,5 cm. Aceste caracteristici, atât ale fragmentului ceramic, cât și ale inscripţiei plasează descoperirea de la Hârşova într-un context aparte.
Dovadă a creştinismului timpuriu
În primul rând, atrag atenţia particularităţile vasului. Fragmentul nu este prea generos pentru a reconstitui, fără rezerve, forma iniţială. Nu se păstrează părţile esenţiale ale corpului. Gura largă, gâtul şi caracteristicile pastei indică însă o amforă de mari dimensiuni, de tip pontic, cel mai probabil cu corpul globular-piriform, întâlnit în secolele II-III. Inscripţia ridică şi ea numeroase probleme. Prima ar fi legată de raportul dintre o amforă romană, datată în perioada precizată mai sus, şi o monogramă creştină, întâlnită cel mai frecvent în era constantiniană.
Vasile Pârvan a arătat însă, chiar de la începutul secolului trecut, că astfel de monograme sunt mult mai vechi decât perioada împăratului Constantin cel Mare. Apoi, trebuie privită cu atenţie maniera de execuţie a monogramei, deosebit de îngrijită, până la pioșenie. Cele două argumente militează pentru o datare timpurie a monogramei. Există numeroase descoperiri arheologice care atestă pe teritoriul nord-dunărean, cu certitudine, astfel de simboluri din secolul al IV-lea, iar în Dobrogea sunt propuneri de datare încă din secolul al III-lea.
În comparaţie cu cele din secolele IV-VI, întâlnite în marile centre religioase din Dobrogea romană, monograma de la Carsium se caracterizează printr-o grafică îngrijită, executată de un slujitor al bisericii, bine instruit și cu mână sigură, parcă după un anume ritual. Din acest punct de vedere, o asemănăm cu o descoperire similară de la Barboşi, executată tot pe gâtul unei amfore din secolele II-III.
Dacă în cazul descoperirii de la Barboşi, amfora şi mormintele din zonă se încadrează în secolul al III-lea, nefiind exclusă o datare mai târzie pentru prima jumătate a secolului al IV-lea, în situaţia de la Carsium singurele argumente pentru datarea timpurie sunt tipologia vasului şi asemănarea dintre cele două monograme cu numele lui Hristos. Dar chiar dacă vasul se încadrează în tipologia amforelor de secolele II-III, acest lucru nu datează neapărat și monograma.
După cum se știe, unele vase sunt întrebuinţate, în anumite condiţii, vreme mai îndelungată. Astfel, se poate admite că monograma s-a executat pe un vas „ceva mai vechi”, în a doua jumătate a secolului al III-lea sau poate chiar la sfârșitul acestuia. În această situaţie, inscripţia descoperită la Hârşova s-ar încadra în seria dovezilor creştinismului timpuriu de la Dunărea de Jos.
1904: semnătura Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta în Cartea de Aur a muzeului (stânga). 1926: semnătura Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la redeschiderea oficială a muzeului.
Semnal de alarmă asupra descoperirilor întâmplătoare
Descoperirea unor vestigii creştine în anticul Carsium nu trebuie să ne mai surprindă. Oraşul făcea parte din cele 14 episcopate care funcţionau în Scythia Minor în veacul al VI- lea. Cercetările arheologice au dus la descoperirea absidei unei bazilici care funcţiona la sfârșitul secolului al III-lea. Din nefericire, depunerile consistente de peste patru metri de deasupra nu au fost încă cercetate pentru a se putea pune în evidenţă monumentul.
La acestea se adaugă numeroase obiecte cu semnificaţie creștină sau deja creştine. Vasile Pârvan scria despre lampa de bronz, cu ansa cruciformă, descoperită la Luciu, că este posibil să fi ajuns în stânga Dunării, într-o comunitate barbară, după ce a fost utilizată, mai întâi, la Carsium. În săpăturile din anul 1963 se semnalau unele materiale cu semnificaţie creştină, cum ar fi fragmente ceramice cu reprezentarea peștilor. În cele 25 de campanii de cercetare arheologică desfășurate în cetatea Carsium au fost descoperite multe dovezi ale vieţii creștine aici. Este vorba de fragmente ceramice cu cruci stampate, opaiţe cu reprezentarea crucii pe disc, scurte texte biblice executate cu vopsea roșie pe pereţii vaselor din ceramică.
Prezentarea acestui vas aflat în expoziţia muzeului de la Hârșova are însă și o altă conotaţie. Ca multe alte materiale expuse în stare fragmentară, această piesă cu valoare istorică deosebită trebuie să ne arate pericolul ce planează asupra descoperirilor întâmplătoare. Dacă nu ajung pe mâna unui specialist care să le evalueze, atunci pierderea culturală și spirituală pentru comunitate, pentru societate în general este imensă.
Muzeul „Carsium“
Muzeul de la Hârşova a fost organizat de „învăţătorul” Vasile Cotovu în primii ani ai secolului XX în clădirea vechii şcoli. Aici au fost expuse descoperiri antice, monede, tablouri, roci, costume populare etc. S-a numit Muzeul Regional al Dobrogei și a avut un inventar de peste 15.000 de piese. La 1 mai 1904, Familia Regală a vizitat orașul şi, cu acest prilej, a avut loc şi inaugurarea şcolii, muzeului şi bibliotecii. Distrus în Primul Război Mondial, muzeul va fi redeschis în ianuarie 1921 în locuinţa proprie a fondatorului.
Adevărata inaugurare se face la 29 mai 1926, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. În primii ani ai regimului comunist, inventarul istoric este donat Muzeului din Constanţa. Restul exponatelor se risipesc. Iniţiativa reorganizării muzeului este veche. În 1987 s-a deschis „Expoziţia arheologică a oraşului”. În anul 2000 începe pregătirea actualului spaţiu. La 23 aprilie 2006, Regele Mihai și Regina Ana au inaugurat Muzeul „Carsium“ Hârșova.
Printr-un proiect transfrontalier, iniţiat de Primăria orașului, școala veche se va reabilita și va redeveni sediul Muzeului „Carsium“. Muzeul se poate întoarce acum la vechea denumire. Muzeul se găsește pe strada Revoluţiei nr. 27. Este deschis zilnic între orele 8:00-18:00. Un bilet costă 9 lei. Pensionarii pot vizita expoziţia cu 4 lei, iar elevii și studenţii, cu 2 lei. Informaţii suplimentare se pot obţine şi la tel. 0241.871033.
