Autor 5629 vizualizări


Stockholm, vara anului 1628. Timp de aproape trei ani, sute de persoane-tăietori de lemne, tâmplari, sculptori, fierari, funari, pictori lucraseră, utilizând cele mai moderne tehnici ale vremii, la ceea ce avea să devină capodopera Amiralității Suedeze – nava regală Vasa, cea mai scumpă și bogat ornamentată ambarcațiune militară construită în Suedia în secolul al XVII-lea. La data de 10 august, când Vasa și-a început traseul în voiajul inaugural, locuitorii Stockholm-ului s-au adunat în zona cheiurilor orașului pentru a-i ura noroc, fiind, în schimb, martori ai dezastrului, vasul răsturnându-se, invadat de apele Mării Baltice și ale Lacului Mälaren, și naufragiind la mică distanță de port.

Un proiect măreț

În anul 1625, Regele Gustav al II-lea Adolf, membru a dinastiei Vasa, alocă fonduri importante pentru construirea a patru noi nave de război, Vasa urmând a fi primul și cel mai grandios dintre acestea, din postura de cea mai mare ambarcațiune construită vreodată pe teritoriul Scandinaviei.

Construcția galionului a început în anul următor, la șantierul naval Skeppsgården, în zona actualului cartier Blasieholmen din Stokholm, locul de întâlnire a numeroși meșteri din toată Europa Nordică. Forța de muncă a constat atât în suedezi, cât și în finlandezi, în procente aproximativ egale, alături de un număr mic de olandezi. Din minele Suediei se extrăgeau tone de fier și cupru, iar cantități impresionante de lemn din pădurile Suediei și Poloniei erau încărcate pentru a fi aduse la Stokholm și a contribui la realizarea navei de război. Lucrările erau conduse de către experimentatul constructor de nave olandez Henrik Hybersson, responsabilitățile fiind preluate ulterior, după moartea acestuia, la începutul anului 1627, de către asistentul său, Henrik „Hein” Jakobsson.

Vasa în cifre

Corpul navei, coca, a fost construită din lemnul a o mie de stejari seculari și măsura aproximativ 70 de metri. Vasa deținea 64 de tunuri de bronz, 10 catarge înalte de peste 50 de metri ce susțineau uriașele pânze ale navei, alături de peste 700 de sculpturi și ornamente aurite, create special de către meșteri olandezi și germani. Decorațiile ce împodobeau nava erau impresionante, pictate în culori vii, majoritatea înfățișând figuri biblice, personaje din mitologia greacă sau din cea scandinavă, alături de simboluri ale Casei Regale Suedeze. Piesa centrală era reprezentată de leul de mare de la prova, referire la Regele Gustav al II-lea Adolf, supranumit „Leul Nordului”.

Nava avea un echipaj de 145 de persoane și putea transporta peste 300 de soldați.

 

Foto 1 – Reconstituire a ornamentelor ce împodobeau corpul navei

Dezastrul

La data de 10 august 1628, portul orașului Stockholm era gazda unui eveniment măreț, nou-construitul vas plecând din fața Palatului Tre Konor, cu încărcătură completă, în primul său voiaj, care, din păcate, avea să fie și ultimul. Planul era ca acesta să se îndrepte către baza navală Alvsnabben, de unde urma să preia la bord 300 de soldați, punct până la care echipajului îi fusese permis să își invite la bord familiile. Probleme tehnice au făcut ca, la mai puțin de doi kilometri de portul Stockholm, nava să se încline, apa năvălind din deschizăturile destinate tunurilor. La câteva minute, Vasa a fost înghițită de ape, alături de 30 dintre cei 145 de membri ai echipajului de la bord, ceasul de pe ambarcațiune oprindu-se la ora 17.

Regelui Gustav al II-lea Adolf, aflat în Prusia la acea dată, îi este adusă vestea naufragiului celui mai drag proiect al său abia la două săptămâni de la eveniment. În urma anchetei desfășurate ulterior, s-a dezvăluit faptul că nava fusese proiectată eronat, având greutatea și înălțimea mult prea mari pentru carena sa, iar apele de balast fuseseră insuficiente pentru a stabiliza ambarcațiunea.

 

Foto 2-Machetă reconstituind scena naufragiului

Recuperarea navei

Tentative de a aduce la suprafață epava și încărcătura acesteia au existat încă din secolul al XVII-lea, fiind însă recuperate doar o parte dintre tunuri. De-a lungul celor peste 300 de ani de la naufragiu, poziția exactă a locului în care Vasa s-a scufundat a fost uitată, fapt la care a contribuit și apariția a numeroase legende locale, indicând diverse locuri în care s-ar putea afla ambarcațiunea scufundată.

În cele din urmă, după cinci ani de încercări nereușite, Vasa a fost recuperată abia în anul 1961, de la o adâncime de 32 de metri, de către o echipă de scafandri condusă de inginerul Anders Franzén, arheolog amator specializat în căutarea de epave. Recuperarea navei a presupus tehnici complicate și, implicit, costuri ridicate, fiind săpate șase tuneluri pe sub fundul mării, destinate introducerii unor cabluri de tractare. Ridicarea vasului la suprafață s-a realizat în 18 etape, de fiecare dată fiind utilizate pontoane speciale pentru susținere.

În dimineața zilei de 24 aprilie 1961, în prezența a numeroși jurnaliști din toată lumea dornici de a imortaliza momentul, Vasa, o rămășiță a secolului al XVII-lea, a apărut brusc în peisajul suedez, șocând prin starea de conservare foarte bună, datorată concentrației foarte scăzute a sărurilor din apă, ce a făcut ca lemnul din care era confecționată corabia să se păstreze nesperat de bine.

Etapele cele mai dificile au fost, însă, identificarea și restaurarea obiectelor de pe vas, ce au durat peste 30 de ani. Mii de piese au fost recuperate, alături de rămășițele a cel puțin 16 dintre membri echipajului de bord, al căror ADN a fost utilizat în realizarea unor manechine cu înfățișarea cât mai apropiată de realitate, expuse în prezent în cadrul Vasa Museet. Echipament de război, echipament medical, jocuri de societate, obiecte de uz casnic, monezi...toate conferă în prezent o idee privind modul în care se desfășura viața pe o luxoasă navă de război din secolul al XVII-lea.

Continuarea istoriei. Muzeul navei de război Vasa

La doar șapte luni după ce nava a fost adusă la suprafața, șantierul naval din Stockholm a hotărât expunerea acesteia în cadrul unui muzeu temporar. Abia în anul 1987 a început construcția unui muzeu dedicat epavei restaurate, exteriorul clădirii imitând forma impresionantei nave de război, respectându-i proporțiile inițiale.

 

Foto 3 – Clădirea ce adăpostește Muzeul Vasa

Muzeul Vasa, una dintre cele mai populare atracții ale capitalei suedeze, și-a deschis porțile în anul 1990, inaugurat de către Regele Carl Gustav al XVI-lea, prezentând publicului larg impresionanta navă de război scufundată în voiajul său inaugural din anul 1628. Exponatele muzeului înfățișează cronologic diferite aspecte ale istoricului navei, punctul central fiind ambarcațiunea restaurată, alături de care este expusă o machetă la scară 1:10 cu scopul de a exemplifica modul în care arăta nava în 1628, exact înaintea naufragiului, accesul în nava propriu-zisă nefiind permis turiștilor. Vasa Museet expune, alături de piesele sale de bază, și două ambarcațiuni moderne:nava Finngrundet și spărgătorul de gheață SS Sankt Erik.

 

Foto 4 – Macheta la scara 1:10 a navei de război

Muzeul este situat pe insula Djurgården din Stokholm, aproape de orașul vechi Gamla Stan, în apropierea locului în care Vasa s-a scufundat în anul 1628. În perioada 1 septembrie – 31 mai, muzeul este deschis zilnic între orele 10:00-17:00 și miercurea până la ora 20:00, iar în restul anului-între orele 8:30-18:00. Persoanele cu vârsta mai mică de 18 ani au accesul liber, biletele pentru adulți au prețul de 130 de coroane suedeze, iar cele pentru studenți – 100 de coroane suedeze (1 SEK ≈ 0, 5 RON). 

""