Autor 2315 vizualizări


Începutul secolului al XX-lea și mai ales anii de după încheierea Primului Război Mondial (1914-1918), au adus pentru întreaga societate europeană, transformări remarcabile în toate aspectele vieții publice și private. Sunt anii în care se deschid noi orizonturi ale drepturilor și libertăților individuale și colective, iar spațiul dedicat petrecerii timpului liber, al vacanțelor, concediilor, călătoriilor și excursiilor abundă de noutăți binevenite.

Pentru spațiul socio-uman al Bistriței și Năsăudului, aceste noutăți sunt reflectate în presa timpului (ex: Revista Bistriței, Săptămâna) și anuarele școlare (ex: Anuarul Liceului Grăniceresc „Gh. Coșbuc” din Năsăud) din paginile cărora am ales să prezentăm câteva spicuiri referitoare la excursiile școlare ale perioadei interbelice, scrie Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, pe pagina de Facebook a instituției.

Astfel, în revista bistrițeană „Săptămâna” pentru anul 1929 este prezentată, pe parcursul a șase numere (nr. 33, 34, 35, 36, 38, 40) o excursie școlară organizată de Liceul Grăniceresc „Gh. Coșbuc” din Năsăud în vara anului 1929, articol semnat de către preotul Gavrilă Bichigeanu, participant la această acțiune. Atât pentru elevi cât și pentru profesorii însoțitori, aceste excursii reprezentau o descătușare a spiritului ținut „prizionier” atâtea luni de școală:

„După întregirea țării noastre, directorul liceului Gh. Coșbuc din Năsăud, Vasile Bichigean, a luat lăudabila și folositoarea ințiativă, ca, an de an, să conducă elevii acestui liceu în excursie prin anumite părți ale țării, având la îndemână fonduri mici de excursie pe lângă contribuția neînsemnată a elevilor, sprijiniți încâtva de institutele Aurora din Năsăud, Regiunea Silvică și Societatea Regna din Bistrița, cu cruțare se ajunge ca elevii din aceste excursii să câștige frumoase cunoștințe geografice și istorice”. ( Săptămâna, nr. 33, p. 3, Bistrița, 1929).

Pentru timpul respectiv toate aceste noutăți din sfera pedagogiei școlare, erau parte și a unei viziuni noi a statului român întregit din punct de vedere teritorial mai mult ca niciodată, de a încuraja tinerii studioși să cunoască mai bine frumusețile naturii, arhitectura, tradițiile și istoria neamului. Astfel, excursioniștii nostri, elevi și profesori vizitează Bucovina, Moldova, o parte a Basarabiei, Muntenia și Ardealul. Ajunși în fața cetății Sucevei aflată în ruină la acea vreme, autorul citează cu nostalgie din opera „Drumuri Basarabene”, a lui Mihail Sadoveanu „Văd Moldova cea veche din munți până la Nistru și până la limanurile mării, cu cetățile ei de piatră și satele ei albe presărate în lungul apelor”.

Trecerea „în fuga trenului” pe lângă Mărășești, le aduce aminte de „...atâta sânge românesc vărsat, aducând României glorie binemeritată” (Săptămâna 1929, nr. 36, p.2). Ajunși la Chilia cercetează urmele cetății lui Ștefan cel Mare, aflată la marginea portului, „...care cetate împreună cu Cetatea Albă, făceau cetățile de apărare în partea de miazăzii a Moldovei” (Săptămâna, nr. 38, p. 2, 1929). În capitala țării, București, printre alte obiective vizitate, excursioniștii năsăudeni, se duc la cimitirul Belu „... unde am căutat locul de odihnă a rămășitelor poetului ținutului nostru, G. Coșbuc, al cărui nume îl poartă liceul nostru”.


În același registru, sub semnătura elevului Purcelean Ștefan, din clasa a V-a , apare în Anuarul Liceului Năsăudean, articolul cu titlul: „Note de călătorie, cu ocazia excursiei celei mari, făcută în vara anului 1937, între 9-23 iulie”.

„Vineri 9 Iulie, încă dela amiazi, excursioniștii erau răspândiți în grupuri pe străzile Năsăudului, așteptând nerăbdători ora plecării și povestind crâmpee din viața lor școlară sau împărtășindu-și părerile asupra excursiei pentru a face să treacă mai repede timpul” (Anuarul Liceului Grăniceresc „Gh. Coșbuc” din Năsăud, anul școlar 1936/1937, pag.9). Să ne transpunem pentru câteva clipe în universul sufletesc al unui elev de liceu din ruralul năsăudean, care pentru două săptămâni era dus pe muzica „roților de tren” departe în Romania Mare, unde avea să vadă atâtea lucruri și locuri minunate.

Itinerariul excursiei era extrem de cuprinzător: Gara Năsăud-Beclean-Apahida-Teiuș-Simeria-Sarmisegetuza-Timișoara-Reșița-Anina-Oravița-Moldova Veche- Ada Kaleh – Turnu-Severin-București etc. În București vizitează printre altele; Muzeul Militar, Parcul Carol, Palatul Telefoanelor, grădina „ Cișmigiu”. Pe drumul de întoarcere se opresc și la Cluj, unde merg în Piața Unirii, la faimoasa statuie a lui Matei Corvinul, la Teatrul Național și frumoasa Catedrală Ortodoxă. Apropierea de casă se face cu multă bucurie:

„Deodată în zare apar două turnuri sclipitoare, apoi liceul și-n urmă gara. Ne dăm jos. Salutări...strangeri de mână...După două săptămâni de minunată plimbare prin țară eram acasă”. (Anuarul Liceului Grăniceresc „Gh. Coșbuc” din Năsăud. anul 1936/1937 P. 8-34).

Notă: Citatele din reviste păstrează gramatica și exprimare epocii, nefăcându-se nici o intervenție

Bibliografie:

Revista „Săptămâna” – Arhivele Naționale, Filiala Bistrița-Năsăud.
Anuarul Liceului Grăniceresc„ Gh. Coșbuc ”din Năsăud- Colecția de „Carte Veche”, Muzeul Bistrița.