Autor 6566 vizualizări


În cea mai mare parte a lor relațiile româno-americane au fost unele bune, chiar foarte bune, am putea spune. Cu toate că distanța dintre cele două țări este una foarte mare, acest lucru nu a împiedicat cele două popoare să colaboreze în cadrul mai multor proiecte internaționale și să se susțină unul pe celălalt. Dar aceste relații au avut și un început, au avut și pioneri, iar relațiile dintre români și americani au început chiar din vremurile timpurii ale statului american. Un astfel de pionier a fost transilvăneanul Samuilă Damian, preot ortodox, care a întreprins o călătorie în jurul lumii în secolul al XVIII-lea.

Nu se cunosc exact motivele plecării lui Samuilă Damian din Transilvania, însă acest preot era un om cunoscător de carte, știa latina la perfecție, după cum chiar Benjamin Franklin spune, și era inițiat în tainele electricității, descoperire nouă ce făcea furori printre fizicienii vremii. Probabil că plecarea sa din Transilvania s-a datorat și unor motive politice sau religioase, condiția românilor în acele părți nefiind una foarte strălucită în vremurile acelea. Posibil ca el să fi vrut a face cunoscută cauza românilor în lume, dar acest lucru nu se cunoaște cu exactitate.

Un preot pasionat de electricitate

Preotul transilvănean este menționat de Benjamin Franklin într-o scrisoare necunoscută de a sa descoperită de către cercetătorul D. Dvioichenko-Marcov atunci când acesta se ocupa de arhiva personală a savantului american. Odată ajuns să-l cunoască pe preot, Benjamin Franklin îi va deveni mentor, sprijinitor și chiar prieten. Traseul lui transilvăneanului se regăsește și într-un fragment din scrisoare. Acesta spune:Tot ce știu despre Dămian, după chiar spusele sale, este că se născuse în Transilvania, fiind de obârșie tătar (!), dar slujind ca preot al bisericii ortodoxe. Scria și vorbea latinește cu ușurință și în mod corect. S-a pregătit să plece din țara sa cu gândul de a face înconjorul lumii pe cât posibil pe uscat. A călătorit prin Germania, Franța, Olanda și Anglia. A rămas un timp la Oxford. Din Anglia a venit în Maryland, de acolo s-a dus în Noua Anglie și s-a reîntors pe uscat la Philadelphya, iar de aici a călătorit prin Maryland, Virginia și Carolina de Nord spre tine. S-a gândit că i-ar folosi călătoriile sale să afle ceva despre electricitate. Eu l-am învățat cum să folosească tubul, cum să încarce butelia de Leyda și alte câteva experiențe.

Această scrisoare i-a fost destinată lui John Lining și poartă data de 18 martie 1755. După cum afirmă Paul Cernovodeanu într-un articol, Benjamin Franklin l-a cunoscut pe Damian în anul 1748. 

Cu siguranță că, dorind să facă înconjorul lumii, a ajuns și prin alte țări europene din Vest. Probabil că aici și-a sporit și cunoștințele în domeniul electricității. Stând o vreme la Oxford nu este exclus faptul că a vizitat celebra Universitate de aici și biblioteca sa. Îmbarcarea către America a avut loc, cel mai probabil, la bordul unuia dintre multele vase ce luau calea Lumii Noi pline cu oameni ce căutau o viață nouă pe pământurile noi descoperite. Numele vasului nu se cunoaște.

Drumul lung pe care l-a făcut a meritat din plin, deoarece din învățăturile preluate de la Franklin, clericul român a reușit să se întrețină și să devină cunoscut în unele cercuri. Nu se cunoaște exact pe unde a umblat după întâlnirea cu Benjamin Franklin, dar i-a scris americanului din Charleston și din Jamaica, cu speranța de a-l vedea la Havana. Acest lucru se cunoaște tot din aceeași scrisoare adresată lui John Lining:Mi-a scris din Charleston că a trăit pe o distanță de 800 de mile numai de pe urma electricității care a însemnat pentru el carne, băutură și îmbrăcăminte. Ultima scrisoare pe care mi-a adresat-o cred că a fost din Jamaica, în care își exprima dorința de a-i trimite tuburile amintite de tine, și de a-l intâlni la Havana de unde spera să ajungă pe mare la Vera Cruz;nădăjduind să călătorească pe uscat prin Mexic, până la Acapulcă, iar de acolo să străbată oceanul până la Manila și apoi, prin China, India, Persia și Turcia, să se înapoieze în propria sa țară, gândindu-se că va trăi mai ales de pe urmă electricității. Ciudat proiect!

Și-a mai văzut Samuilă Damian locurile natale?

Așa cum se poate vedea, Samuilă Damian nu și-a dorit să fugă de locurile natale și să se stabilească în țări străine. Plănuia să se întoarcă acasă și, probabil, să îi învețe pe cei apropiați lui tainele electricității și cum o pot folosi în scopuri folositoare, așa cum și el făcuse. Despre faptul că se întreținea din electricitate și din experimentele pe care le făcea în diferite locuri vorbește și un articol din The South Carolina Gazette, numărul din 24-31 octombrie 1748. Iată ce spune articolul:După ce a călătorit timp de mai mulți ani prin Europa, plecând din țara de baștină, Transilvania, a studiat și a făcut multe experiențe minunate despre electricitate și propune să le arate în public în localul domnului Blythe din Broad Street, între orele 3 și 5, după amiază, miercurea și vinerea în timpul șederii sale în acest oraș;și după dorință va servi pe doamne și domni spre a arăta surprinzătoarele efecte ale electricității. Fiecare persoană lăsată spre a vedea același lucruri trebuie să plătească 20 de șilingi putând de asemenea să fie electrificată (I ?) de către Samuilă Damian dacă dorește.

Dacă și-a mai văzut Samuilă Damian patria nu se cunoaște cu certitudine. Benjamin Franklin consideră că nu. Tot în aceeași scrisoare spune:Ce s-a întâmplat cu el după aceea (după scrisoarea din Jamaica, n.r.) n-am mai aflat niciodată. Îmi promisese că-mi va scrie cât va putea de des în timpul călătoriei și îndată ce se va fi înapoiat acasă după terminarea ei. Se împlinesc acum șapte ani de când a trecut pe aici. Dacă el se mai află acum în Noua Spanie...bănuiesc că trebuie să fi fost reținut acolo și împiedicat de a-mi scrie;dar cred, mai degrabă, că a murit.

Poate că într-adevăr a murit în călătoria sa, poate că a ajuns în Transilvania și nu a mai reușit să îi scrie, sau poate că i-a scris, dar scrisorile nu au ajuns niciodată la destinație. Totuși, Paul Cernovodeanu face o conexiune extrem de interesantă, care ar putea fi rezolvarea misterului ce planează asupra sorții preotului transilvănean. El spune că Samuilă Damian ar putea fi protopopul de rit ortodox, Tatar, care i se adreasză vicarului unit al Maramureșului o scrisoare, în timpul mișcării anticatolice condusă de călugărul Sofronie. Benjamin Franklin îl numește și el pe cleric de origine tătară, dar slujește ca preot al bisericii ortodoxe. De ce de origine tătară? Este posibil ca el să fi fost de loc dintr-o localitate ce purta numele de Tătăreni, Tătărești, Tărtăria etc., locuri ce pot fi găsite în Transilvania, iar acest lucru să-l fi făcut în ochii savantului american de neam tătar.

Despre acest protopop se face o mențiune în raportul din 13 mai 1761 al comitelui suprem al Maramureșului, Emeric Brakoczi. El era, din câte se pare, împotriva unirii românilor cu Biserica de la Roma. Dacă Samuilă Damian ar fi fost promovat la rangul de protopop, odată întors în țara natală, și astfel, s-a manifestat împotriva unirii cu Roma, atunci am putea desluși viața acestuia de după întoarcerea din călătoria sa, și poate chiar mai mult. Ce s-a mai întâmplat cu el după aceea nu se poate, dar cu siguranță că în arhive se găsesc documentele care vor lumina calea spre dezlegarea definitivă a misterului.



BIBLIOGRAFIE:

1. Borda, Valentin, Hronic pe glob:nouă călători români¸ Editura Albatros, 1983
2. Cernovodeanu, Paul, Un român prieten cu Benjamin Franklin, în revista Magazin istoric, IV, 1970, nr. 11
3. Iosip, Ionel Marius, Românii din America până la Primul Război Mondial
4. Dvoichenko-Markov, Demetrius, Benjamin Franklin and the first Romanian-American relations, 1977
 

""