Autor 52941 vizualizări


O fotografie veche de peste 90 de ani, în care apare viitorul dictator nazist la scurt timp după ieșirea din închisoare, încă ne induce în eroare. Căci fotografia – una dintre cele mai faimoase imagini în care apare Hitler – nu este făcută la ieșirea din închisoarea Landsberg, așa cum credeam până acum, scrie HistoryToday.

Viitorul dictator german pozează, destul de rigid, lângă un Mercedes, îmbrăcat într-un impermeabil negru;are părul atent aranjat și mustața care l-a făcut celebru, și pozează în fața unei porți de tip medieval.

Poza este datată 20 decembrie 1924 și a fost făcută pentru a marca eliberarea lui Hitler din Landsberg, din Bavaria, unde petrecuse nouă luni din pedeapsa de cinci ani pentru trădare. Închisoarea Landsberg a fost locul în care Hitler și-a redactat autobiografia-manifest Mein Kempf. Realizată de fotograful lui Hitler, Heinrich Hoffmann, imaginea trebuia să anunțe eliberarea sa întregii Germanii, proclamând „întoarcerea” sa.

Fotografia a tot circulat prin presă în ultimele decenii, cu explicația „Hitler părăsind închisoarea Landsberg”, așa cum o scrisese însuși Hoffmann. A devenit rapid o imagine foarte cunoscută, mai ales după ce Hitler a reconstituit scena pentru Hoffmann după numirea sa în funcția de Cancelar.

Însă imaginea nu e ce pare a fi.

Un fals al Führer-ului

Fortăreața Landsberg există și astăzi și este în continuare închisoare, dar ea nu a avut niciodată o poartă medievală masivă precum cea din imagine. Mai mult, clădirea datează din... 1910, nu din perioada Evului Mediu. Poarta din fotografie este, de fapt, Bayertor– așa-zisa Poartă Bavariană, de la intraraea sudică în vechiul oraș din Landsberg. Și-atunci... de unde explicația falsă?

Se spune că Hoffmann, care a venit de la Munchen pentru a-l întâmpina pe Hitler la ieșirea din închisoare, își dorea să capteze acest moment istoric pentru posteritate, dar i s-a interzis să facă fotografii de către un gardian al închisorii, care l-a amenințat că-i confiscă aparatul. Frustrat, Hoffmann a condus până la Bayertor și l-a pus pe Hitler să pozeze acolo. Confesându-se în memoriile sale, el spune că a luat decizia pentru că acea locație avea mai mult din atmosfera unei fortărețe.

Presa – de atunci și de astăzi – a preluat explicația lui Hoffmann, unii chiar adăugând detalii false poveștii cu titluri precum „Poarta Fortăreței s-a deschis”. De atunci, toată lumea crede că închisoarea Landsberg are o astfel de poartă impunătoare.

În marea poveste a nazismului, acesta este, bineînțeles, un detaliu minor, o corectură aparent neînsemnată într-un tablou mult mai mare. Ilustrează însă un aspect cheie al întregii povești. Arată că Hitler și Hoffmann au fost nu doar foarte conștienți de importanța politică a imaginii, dar și dispuși să manipuleze adevărul în acest proces. Într-o epocă în care cei mai mulți politicieni nu se preocupau de asemenea chestiuni aparent efemere, imaginea lui Hoffmann marchează începutul unor vremuri noi. Era primul pas către ceea ce am numi astăzi managementul imaginii, prin care Hitler și Hoffmann au construit atent, meticulos, imaginea publică a Führer-ului, o campanie începută în anii '20 și care s-a încheiat numai cu moartea acestuia.