Autor 6894 vizualizări


În patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României se află un dar de mare valoare istorică:trusa cu pistoale de duel primită de Alexandru Ioan Cuza de la Napoleon al III-lea.

Nu este niciun secret că, în realizarea Unirii Principatelor, sprijinul Franţei – în special al împăratului Napoleon al III-lea –, a fost decisiv. Suveranul francez a intervenit personal în rezolvarea cauzei româneşti. Aceeaşi atitudine pozitivă au avut-o împăratul şi guvernul de la Paris faţă de dubla alegere din 1859,   faţă de reformele din timpul domniei lui Cuza, dar şi faţă de succesorul acestuia, Carol I.

Napoleon al III-lea a fost, prin urmare, privit ca un fel de „protector” al Principatelor Unite şi al domnitorului Cuza. Şi, în asemenea situaţii, gesturile de curtoazie, dintr-o parte şi din alta, nu puteau să lipsească. Gesturi concretizate şi prin trimiterea unor  „cadouri”. În patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României se află un astfel de „cadou”, de mare valoare istorică:trusa cu pistoale de duel primită de Alexandru Ioan Cuza de la Napoleon al III-lea.

Monograma lui Cuza şi stema Franţei pe capac

Asupra momentului în care domnitorul român a primit trusa cu pistoale planează incertitudinea. Se poate să fi fost trimisă de împăratul Franţei în 1859, după momentul dublei alegeri, tocmai ca simbol al recunoaşterii actului săvârşit pe 5 şi 24 ianuarie. Există însă şi posibilitatea primirii acesteia de către Cuza în 1862, în momentul sosirii la Bucureşti a misiunii militare franceze condusă de Eugene Lamy, sau în 1864, când a fost făcută o comandă de arme în Franţa, pentru înzestrarea armatei române.

Trusa, care conţine 11 piese, a fost lucrată la renumitul atelier Gastinne-Renette din Paris, după cum ne arată şi inscripţia de pe partea interioară a capacului:„Gastinne-Renette Arg. de l’Empereur”. Cutia de formă dreptunghiulară, lucrată din lemn de abanos, cu motive florale, are gravată pe capac monograma lui Alexandru Ioan Cuza şi stema Franţei (de unde reiese faptul că a fost realizată special pentru domnitorul român, în urma unei solicitări oficiale). Interiorul cutiei este căptuşit cu catifea de culoare albastru-închis.

Cele două pistoale de duel sunt lucrate din lemn de abanos şi metal, ţevile şi mânerele având ornamentaţii cu motive florale. Pe mâner este imprimată monograma domnitorului Cuza şi coroana princiară.

Celelalte piese sunt:ciocan confecţionat din lemn de abanos;cleşte realizat din metal alb;şurubelniţă cu mâner din lemn de abanos;măsurătoare de forma unei linguriţe, confecţionată din metal aurit;burduf confecţionat din metal alb, cu partea superioară aurită, conţinând mai multe alice;cutiuţă făcută din lemn de abanos, cu formă cilindrică;vergele pentru curăţat pistolul. Toate piesele prezintă ornamentaţii florale.

Dincolo de importanţa istorică, trusa are o valoare artistică şi de colecţie remarcabile, datorită materialelor folosite, a modului deosebit în care a fost lucrată şi a rarităţii sale. Trebuie să mai avem în vedere şi locul unde a fost realizată, Gastinne-Renette fiind una dintre cele mai de seamă armerii franceze (creată în 1812 şi având perioada de glorie în timpul lui Napoleon al III-lea, onorând numeroase comenzi venite din partea Curţii imperiale).