Autor 26794 vizualizări


Lamia din Atena – curtezana greacă care a cerut exorbitanta sumă de 250 de talanți, regelui macedonean Demetrius Poliorcetes, pentru a-i oferi favorurile sale. Pentru a reface vistieria afectată de plata acestei sume, regele a instituit o taxă specială pe săpun. 

Lais din Hyccara – curtezană greacă, născută în Sicilia, i-a cerut 10.000 de drahme lui Demostene, pentru a-și petrece o noapte cu el. În schimb, ea s-a dăruit gratis filosofului Diogene. 


Ninon de Lenclos (foto sus) a fost plătită cu 50.000 de coroane pentru o noapte cu cardinalul Richelieu, dar, după ce a primit suma respectivă, și-a trimis în loc o prietenă.

Marion Delorme (1613-1650) a fost o celebră curtezană în Franța secolului al XVII-lea. Foarte frumoasă, dar și foarte educată, și-a trecut pe răboj numeroși amanți cu nume, printre care ducele de Buckingham, generalul Conde și chiar pe cardinalul Richelieu. 


Lola Montez (1821 - 1861), pe numele adevărat Eliza Rossana Gilbert (foto sus), irlandeză de origine, a fost una dintre cele mai celebre curtezane ale secolului al XIX-lea. Printre amanții săi s-au numărat Alexandre Dumas și Franz Liszt, dar relația care a „consacrat-o” a fost cea cu regele Ludovic al Bavariei. Populația, nemulțumită de implicarea Lolei în afacerile statului și de faptul că regele îi satisfăcea toate capriciile, indiferent cât de costisitoare erau acestea, s-a revoltat împotriva lui Ludovic, care și-a pierdut tronul, iar amanta a fost nevoită să fugă în Statele Unite. 


Mnesareta – considerată cea mai frumoasă curtezană din întreaga istorie a Greciei Antice. Ea a servit ca model lui Praxiteles pentru celebra statuie „Afrodita din Cnidos”. Pentru că a îndrăznit să se îmbăieze în mare, sub faleza de la Eleusis (scenă reprezentată într-un tablou de Henryk Siemiradzki - foto sus), unde se spune că s-ar fi întrupat zeița Afrodita, a fost acuzată de crima de a fi profanat misterele sacre. La proces a fost apărată de unul din numeroșii ei iubiți, avocatul și omul politic Hyperides, care i-a determinat pe judecători s-o achite după ce le-a arătat-o goală, făcând dovada frumuseții ei divine. În mod paradoxal, această superbă curtezană era supranumită Phyrne, adică „broasca râioasă”, de către femeile ateniene invidioase, care doreau s-o ironizeze astfel.