Autor 7376 vizualizări


Tiwanaku este centrul spiritual și politic al culturii Tiwanaku. Este o zonă arheologică pre-columbiană, situată în Bolivia de Vest. Tiwanacu este recunoscut de erudiții din zona Anzilor Cordilieri drept cei mai importanți precursori ai Imperiului Inca.

Tiwanaku este situat în Bolivia de Vest, în munții Anzi la o altitudine de 4100m, fiind cel mai vechi și cel mai înalt oraș din istorie.

Tiwanaku este cunoscut în limba spaniolă după numele Tihuanaco, însemnând “Locul Morților”. Vechimea acestui oraș nu se cunoaște încă, însă Hans Schindler Bellamy scrie în cartea sa “Build Before the Flood”, în traducere liberă însemnând “Construite înainte de potop”, că orașul trebuie să aibă o vechime de cel puțin 250.000 de ani. Desigur, nu este o speculație greșită, deoarece cercetătorul L.S.B. Leakey a găsit fragmente fosilizate dintr-un maxilar uman vechi de 20 de milioane de ani. Arheologii însă consideră că este puțin probabil ca orașul să fi fost construit înainte de anii 50 î. Chr.

Ruinele orașului se ridică la 23 de km de lacul Titicaca, lac care scălda pe vremuri zidurile cetății. Toate clădirile încă ne impresionează prin măreția lor și ar pune în dificultate tehnologiile de azi, dalele de piatră cântărind 200 de tone, iar cea mai apropiată carieră fiind la 50 km depărtare, următoarea fiind la 128 km între munți. Acesta este principalul motiv pentru care oamenii consideră că orașul a fost construit de extratereștrii și ridicat într-o singură noapte.

Poarta Soarelui 

Poarta Soarelui este cel mai fascinant edificiu, simbolizând Intrarea în Templul Soarelui. Această poartă este tăiată dintr-o singură dală formată dintr-o rocă vulcanică de o mare duritate, fiind înaltă de 3 metri și lată de 4 metri, cântărind în total 10 tone și având sculptată în interiorul acesteia 1107 detalii, unele reprezentând siluete cu aripi, capete de oameni, condori, pume și toxodoni, acum dispărute.

Calendarul din Tiwanaku

Arturo Poznaski a ajuns la concluzia că semnele prezente pe clădiri reprezintă un calendar care este superior celui contemporan. Acest calendar prezintă cele patru anotimpuri, solstițiile și echinocțiile, fiind împărțit în zece luni de 24 de zile, plus încă două luni de 25 de zile, anul fiind de 290 de zile, fiecare de câte 30, 9 ore.

În anul 1962, omul de știință Alexander Kazantev, în accord cu astronomul american Cooper au observant că dacă Venus se învârte în jurul propriei orbite o dată la 9 ani tereștri, constituie 24 de zile venusiene. Astfel, cele 12 fețe de pe ușa din Tiwanaku reprezintă ciclul celor 12 ani venusieni, nu cele 12 luni din an. 

În prezent nu se cunoaște exact istoria acestui antic oraș, deoarece cultura Tiwanaku nu prezintă niciun fel de izvor scris în afara sculpturilor de pe clădiri, sculpturi interpretabile încă de către savanți.