Tinerețea Elenei Ceaușescu: Țesătoarea care rivaliza cu artistele de film mut

Autor 39291 vizualizări


În prezența lui Carol al II-lea (foto dreapta sus), la 1 mai 1939, s-a desfășurat defilarea breslelor, urmată de întruniri ale sindicaliștilor. Aflată la serbarea din Parcul Veseliei, Lenuța Petrescu (devenită, mai târziu, Elena Ceaușescu) a fost desemnată „Regina Muncii”, se arată în cartea Ceaușescu un fanatic al puterii*, scrisă de Ion Petcu.

Raportul agentului de Siguranță

La 13 august 1939, cu doar optsprezece zile înaintea izbucnirii războiului mondial și cu numai zece zile înaintea semnării Pactului de neagresiune germano-sovietic. N. Ceaușescu „reapare” în fișele Siguranței. El este acum menționat împreună cu Elena, viitoarea lui soție. Un agent de Siguranță, infiltrat, la data amintită, printre cei prezenți pe stadionul din „Parcul Veseliei”, arată:

„Printre participanți s-a remarcat prezența unui mare număr de membri și simpatizanți ai mișcării comuniste ca: Nicolae Ceaușescu, Avram Zighelboim, Radnev Gheorghe, Mira Averlung, Lenuța Petrescu, Sonia Abraham, Bresman Cerna, Leon Berstein, Buga Fridsohn, Simon Duhașanschi, Eugenia Gherșcovici, Simon Bubis, Filchelman Feisha, Gică Prodan, Vasile Cristescu și alții. Serbarea a decurs în liniște, conform programului fixat, până la orele 21.30-22.00, când a avut loc împărțirea cărților poștale ilustrate pentru alegerea Reginei Muncii”.

Raportul acesta a fost reprodus, uneori, numai fiindcă avea într-însul fraza: „Regină a Muncii a fost aleasă comunista Lenuța Petrescu” (cei care l-au reprodus înlocuiau mereu numele Lenuța cu Elena).  

Raportul la care ne referim are o valoare în plus, el constituie primul și unicul document care atestă „eroica activitate revoluționară” a cochetei țesătoare (purta – ne-o înfățișează o fotografie – pălărie cu voaletă și avea aerul fatala al artistelor de film mut):

„Regină a Muncii a fost aleasă comunista Lenuța Petrescu, lucrătoare la fabrica Jaquard, identificată (drept) conducătoarea organizației de tineret din sectorul II Negru, care după alegerea ei s-a adresat muncitorilor cu cuvintele: Mulțumesc proletariatului conștient de eforturile făcute pentru apărarea libertății și a martirilor clasei muncitoare. Cerem pâine și dreptate, intrarea în legalitate, liberarea lui Gheorghe Velcescu” etc.

Și Raportul agentului de Siguranță mai furnizează un amănunt revelator: „În același sens a vorbit apoi N. Ceaușescu”. Asta, în august 1939! Nu numai inimile lor par să bată la unison, ci și mințile lor. Doar dacă acest raport e real și nu este un prefabricat al „epocii de aur”. 

Peste puțină vreme, evenimente grave – de talie europeană și planetară – urmau să azvârle omenirea în cel de-al Doilea Război Mondial. Tânărul cuplu va fi despărțit forțat. Ca atâtea și atâtea altele.


Portret Elena Petrescu, 1939 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 4/1939)

* Sursă: Ion Petcu, Ceaușescu un fanatic al puterii. Biografie neretușată, editura Românul, 1994. 

""