Timpul liber la curtea regelui Ferdinand (II): Vizite ale familiei regale în țară jpeg

Timpul liber la curtea regelui Ferdinand (II): Vizite ale familiei regale în țară

📁 Monarhia în România
Autor: Ştefania Ciubotaru

O altă modalitate de petrecere a timpului liber la Curtea Regală era efectuarea de vizite în țară și străinătate, prilej de relaxare, plimbări, cumpărături, vizionări de piese de teatru, dar și de întâlniri oficiale în unele cazuri. Regina Maria iubea călătoriile și însoțită de copiii săi mergea în diverse locuri din țară, vizita biserici, stătea de vorbă cu oamenii locului, încercând să le înțeleagă tradițiile și obiceiurile.

Prin țară...

De exemplu, în cursul anului 1915, regina Maria a vizitat biserici și capele din județul Argeș, și din apropierea Bucureștiului. Cu ocazia vizitelor de la Curtea de Argeș, regina Maria a ținut să cerceteze atât bisericile din oraș, cât și pe cele din împrejurimi, ca cea din Valea Danului, sau schiturile părăsite ale județului. Foarte interesată a fost regina și de biserica de lângă București – Fundenii Doamnei - unde a admirat reliefurile ce o înconjurau, și pe care regina a încercat să le redea în decorația de interior a apartamentului său de la Palatul Cotroceni1.

În primăvara anului 1919, regele Ferdinand și regina Maria au efectuat o călătorie în Transilvania, vizitând mai multe orașe precum: Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Bistrița, Cluj, Turda, Alba Iulia, Blaj, Sibiu, Făgăraș. În toate aceste orașe, suveranii au fost întâmpinați cu un mare entuziasm de către populație, al cărei vis de a se uni cu patria mamă se împlinise. La 21 august 1919, suveranii au mers într-o excursie pe noile Domenii ale Coroanei, dincolo de Făgăraș, vizitând locul pe care mai târziu, s-a construit castelul de vânătoare de la Lăpușna. În jurnal, regina scria următoarele referitor la acest loc:

„Casa nu este plasată într-un loc deosebit de frumos, nu are o panoramă frumoasă, dar ca bază de vânătoare, îi poți înțelege farmecul. Nando se poate bucura foarte mult de această nouă achiziție“ 2 .

Bicaz, Valea Bistriței, Durău...

În cursul lunii septembrie 1919, regina Maria, împreună cu fiicele sale Marioara și Ileana și însoțite de colonelul Boyle au făcut o vizită la Bicaz. Această vizită i-a făcut mare plăcere reginei, deoarece a revăzut locurile unde petrecuse clipe frumoase în timpul războiului, vizită pe care o prezenta astfel în jurnalul său: „Sunt pur și simplu încântată și detest gândul că sunt aici numai pentru câteva zile. Toată dimineața Ileana, eu și Boyle am petrecut- o vizitând țăranii din Valea Bicazului, aceștia fiind protejați speciali ai Ilenei, unde vara trecută ea a lucrat împreună cu Boyle, în perioada lui de convalescență după comoție“3.

De la Bicaz, regina Maria, Marioara, Ileana și Boyle au mers în vizită la Durău, petrecând câteva ore de liniște pe malul unui pârâu, unde au luat masa: ouă cu șuncă și pâine prăjită4. În primăvara anului 1920, între 26-30 aprilie, regina Maria însoțită de două prietene au făcut o excursie pe valea Bistriței, oprindu-se din nou la Durău. Acolo i s-a făcut o primire frumoasă, după care regina a poposit în cămăruța amenajată pentru ea lângă biserică. Iată cum descria regina Maria în jurnal această vizită:

„Îmi place locul, cu iubitul Ceahlău încruntându-se deasupra noastră. Am o cămăruță albă cu carpete de culoare deschisă pe pereți și un divan- pat. În capăt, este un mic balconpridvor închis – dând spre biserică și, mai departe se vede muntele. Liniștea este absolută și reconfortantă. Poienile din jur sunt pline de ciuboțica cucului și niște gențiane foarte albastre și cu tulpina foarte scurtă, cea mai albastră floare pe care a creat-o Dumnezeu vreodată. După prânz am stat în veranda mea, într-un amuzant balansoar și de fapt, am adormit. Mai târziu am cutreierat pe dealurile înverzite de sub Ceahlău și am lăsat ca frumusețea și serenitatea locului să ne pătrundă sufletele“ 5 .

În zilele următoare, 27-28 aprilie 1920, regina și însoțitoarele ei au colindat împrejurimile, vizitând satele sărace, stând de vorbă cu oamenii și împărțindu-le ajutoare. De aici, regina Maria a mers la Bicaz, unde a vizitat cimitirul soldaților căzuți în timpul războiului, după care s-a întâlnit cu regele Ferdinand, și au pornit împreună spre Durău. La 29 aprilie 1920, după micul dejun, suveranii au făcut o excursie de o zi la Cheile Bicazului, unde s-au bucurat de frumusețile naturii, au luat masa lângă un lac, au vizitat satul Bicazul Unguresc – regina împărțind ciocolată femeilor și copiilor și țigări bărbaților – după care au revenit la Durău. În ultima zi a călătoriei, 30 aprilie 1920, regele Ferdinand a plecat dimineața pentru a putea merge cu mașina prin Transilvania, Sinaia și apoi spre București, în timp ce regina a plecat mai târziu, mai petrecând o după amiază în cerdacul căsuței sale de la Durău6.

În Moldova

La mijlocul lunii mai, în perioada 16 - 25 mai 1920, regele Ferdinand, regina Maria și principesa Elisabeta au călătorit în Moldova, vizitând Suceava, Putna, Rădăuți, Cernăuți, Hotin, Bălți, Chișinău, Cetatea Albă, Basarabeasca, Bolgrad, Reni, fiind din nou primiți cu mare entuziasm de către populație. Primirea de la Chișinău a emoționat-o pe regină „mulțimi entuziaste, ovații puternice și flori aruncate7.

Moldova jpg jpeg

„Fără îndoială teritoriul este al României – scria regina Maria în jurnal – cu populație românească, dar Rusia fiind imensă și bogată a investit bani în el și a construit edificii mai mari, mai bogate, mai solide decât am fi putut face noi, vecinii mai săraci. Din copilărie am fost atrasă de lucrurile rusești. Ceva moștenit în mine a iubit fastul, amploarea și profunzimea Rusiei. Am văzut Rusia în fragedă tinerețe, când era magnifică, și port în suflet această nostalgie“ 8 .

Foarte bine s-a simțit regina Maria și la Cetatea Albă, unde a vizitat un sat numit Saba, o colonie de familii străine, diverse naționalități într-un singur loc: elvețieni, francezi, germani, polonezi, ruși și bulgari. Aici suveranii au avut parte de o primire emoționantă, fiind invitați de o familie de elvețieni să ia ceaiul la ei acasă. Despre această vizită, regina nota următoarele: „ne-am simțit extrem de bine împreună, s-a servit un vin excelent, apoi ceai, sandviciuri, prăjituri, fructe, toți erau veseli și după mai multe pahare, Nando a ajuns să considere lumea un loc foarte plăcut9.

Vizita în Moldova s-a încheiat la 25 mai 1920, când suveranii au ajuns la București la Palatul Cotorceni. În luna octombrie 1920, regina Maria însoțită de principele Carol, principesa Elena (aflată în vizită la Sinaia împreună cu sora sa Irina), principesa Elisabeta și principele George, principesele Marioara și Ileana, au făcut o nouă călătorie în Moldova, vizitând orașele Dolhasca, Câmpulung, Bicaz și Cernăuți. Ajunși la Dolhasca au vizitat Mănăstirea Sucevița, unde au băut o ceașcă de ceai și au vorbit cu starețul mănăstirii. A doua zi, 20 octombrie 1920 au vizitat Vatra Dornei și alte câteva sate, au admirat peisajul de toamnă și deși era frig, excursia a fost cât se poate de reușită. În a treia zi, 21 octombrie 1920, regina Maria și însoțitorii săi au vizitat Bicazul, unde s-au simțit ca acasă. „Am avut sentimentul plăcut – scria regina – că sunt acasă. Locul e plin de amintiri fericite și de unele tragice. Ceai cu toții, apoi o seară liniștită, grupul de tineri în culmea fericirii până acum10.

De la Bicaz, grupul de tineri și regina au mers la Durău, pentru a lua prânzul, după care i-au vizitat pe călugării bisericii, și câteva colibe din sat, locuite de asemenea de bătrâni, pe care regina îi numea „bătrânele mele mucegaiuri“11. Vizita s-a continuat la Cernăuți, unde au mers numai Marioara și Carol, ceilalți rămânând la Bicaz. În drum spre Cernăuți, la Bacău, regina s-a întâlnit cu regele Ferdinand, dar această vizită s-a încheiat neplăcut pentru regină, care a primit vestea morții mamei sale.

Bran, Sinaia, Horezu

În vara anului 1922, regina Maria însoțită de sora sa Baby Bee, soțul acesteia Ali, de principesele Ileana, Elena, sora Elenei – Tim, fetița surorii Dukcy – Kira au mers în vizită la Bran, unde au petrecut clipe frumoase, luând dejunul pe stânca din fața castelului. De la Bran (foto dreapta), regina și însoțitorii săi au plecat într-o excursie la Poiana Brașov, și apoi la Piatra Arsă12. La mijlocul lunii iulie 1922, regina însoțită de regele Ferdinand și de principesa Ileana au plecat la Sinaia, de unde au făcut o frumoasă călătorie pe Valea Oltului.

Castelul Bran jpg jpeg

Cu acest prilej a vizitat casa lui I.G. Duca, după care au vizitat Horezul, iar în zilele următoare biserica „Dintr-un lemn“. Despre vizita la această biserică regina scria că: „la sosirea mea, călugărițele s-au adunat cu toatele în culmea bucuriei și desigur că s-a oferit «dulceața» obișnuită, ceea ce de fiecare dată o încântă pe Ileana, care este o mare mâncătoare de gem, cu toate că nu se atinge de un pudding sau o prăjitură13.

Această excursie s-a încheiat cu o plimbare pe Valea Cernei, „a fost poate cea mai frumoasă plimbare cu mașina, dintre toate. Am oprit la două biserici. Una era foarte originală, avea cele mai ciudate frize: o procesiune de domnitori cu coroane înalte, de formă ciudată pe cap, și cu mantii fâlfâind, mergând unul după altul, ca și cum ar fi dansat într-un bizar și ușor grotesc ritual. Micul portal, prin care se intra în incinta bisericii, era frumos și aparte. În general, aceste bisericuțe sunt închise prin scunde ziduri vechi de piatră, care în mare măsură contribuie la atractivitatea lor14.

La Brăila

La începutul anului 1923, la 24 ianuarie, regele Ferdinand, regina Maria, regina Marioara și principele Nicolae au plecat la Brăila, pentru a vizita Regimentul IV Roșiori și orașul. La ora 9.15, trenul regal a ajuns în gara Brăila, unde un escadron de onoare al regimentului a dat onorurile. La ora 9.40 Înalții Oaspeți au mers cu automobilele la mormintele eroilor, apoi la ora 10.20 cortegiul regal s-a îndreptat spre Societatea Generală de Patronaj – filiala Brăila și la azilul de bătrâni și infirmi. La ora 11.15 suveranii au vizitat biserica Sfinții Arhangheli, după care la 11.30 s-au îndreptat spre orfelinatul „Societății pentru ocrotirea orfanilor de război“.

La orele 12.30 regele și regina s-au înapoiat la Regimentul IV Roșiori, unde la orele 13.00 s-a servit dejunul. După dejun, regele și regina au semnat în condica de aur a Regimentului, după care au făcut o plimbare de o oră cu săniile prin oraș și în port. La ora 18.00, suveranii au mers la Palatul Comunal, unde a avut loc o recepție și un ceai, oferit de Primăria orașului Brăila. La ora 20.00 au luat masa la cazinoul regimentului, iar la ora 21.30 a avut loc un „festival artistic“ în sala Teatrului Comunal, dat în onoarea invitaților. La ora 1.00 trenul regal a plecat din gara Brăila spre București, iar a doua zi, 25 ianuarie 1923, la ora 9.00 a sosit în halta Cotroceni15.

Târgul Moșilor La 24 mai 1923, ora 18.00 regele Ferdinand, regina Maria, principele Carol, principesa Elena, principesa Irina și principele Cristofor al Greciei au mers să viziteze Târgul Moșilor, însoțiți de doamna de onoare a reginei și de adjutantul de serviciu. După sosirea la pavilionul regal, Înalții Oaspeți au examinat obiectele expuse în pavilion, au vorbit cu persoanele prezente, asistând apoi la tradiționalul joc al călușarilor, după care regele Ferdinand a înmânat medalii de aur și argint expozanților premiați. După aceea, suveranii și principii s-au plimbat pe jos prin târg, vizitând mai multe pavilioane, după care la ora 19.30 s-au întors la Palatul Cotroceni16.

Constanța și Balcic

În toamna anului 1924, regina Maria însoțită de fiul său Nicolae au făcut o vizită la Constanța, și de aici la Balcic, cu acest prilej, regina descoperind locul unde mai târziu a început construcția Palatului Regal de la Balcic. Peste un an, la 16 septembrie 1925, regina Maria însoțită tot de fiul său Nicolae, a făcut din nou o vizită la Constanța. De la gară, regina împreună cu mareșalul Curții Regale – generalul Paul Angelescu a vizitat lucrările de construcție ale Palatului Regal de la Mamaia. De acolo, regina s-a dus în port unde a luat masa la bordul crucișătorului „Frobischer“. După amiază, în pavilionul regal de pe dig, s-a servit un ceai, după care regina a plecat la Bazargic și Balcic17.


Sinaia Balcic jpg jpeg

Călătoria pe Dunăre

În primăvara anului 1926, în perioada 21 mai - 1 iunie, regele Ferdinand și regina Maria, însoțiți de principesa Elena, principesa Ileana, principele Nicolae și membri ai Casei Regale, au efectuat o călătorie pe Dunăre. Ei s-au îmbarcat la Oltenița pe yachtul regal „Ștefan cel Mare“, care la data de 22 mai 1926 a plecat spre Brăila. Automobilele regale urmau să sosească la Brăila în seara zilei de 23 mai 1926 și să fie trecute la Ghecet – Măcin în ziua de 24 mai. În zilele de 26, 27, 28 și 29 mai 1926, Înalții Oaspeți au făcut excursii cu automobilele în județele Tulcea și Constanța, în timp ce yachtul a staționat la Măcin, până la 29 mai 1926, când urma să plece la Hârșova. 

În seara zilei de 26 mai 1926, principesa Elena a plecat din Brăila spre București. În ziua de 30 mai 1926, suveranii au făcut excursii cu automobilul de la Hârșova la Constanța, de unde au luat trenul regal spre Bazargic și de acolo au plecat la Balcic cu automobilele. Yachtul regal urma să plece în aceeași zi de la Hârșova la Cernavodă, unde urma să ajungă la ora 12.30. La 1 iunie 1926 suveranii și însoțitorii lor au plecat cu automobilele de la Balcic la Silistra, unde s-au îmbarcat pe un vas și au trecut la Călărași. În seara aceleiași zile, trenul regal a plecat din Călărași spre București, unde a sosit la 2 iunie 1926, ora 9.00 dimineața18.

Citește și: 

Timpul liber la curtea regelui Ferdinand (I)

NOTE

1. Alexandru Tzigara Samurcaș, Memorii ( 1910 - 1918), vol. II, Edit. Grai și Suflet - Cultura Națională, București, 1999, p. 108
2. Maria Regina României, op. cit., vol. I, p. 273
3. Ibidem, p. 293
4. Ibidem, p. 295, 299
5. Maria Regina României, op. cit., vol. II, p. 127
6. Ibidem, p. 130, 131, 132
7. Ibidem, p. 150
8. Ibidem
9. Ibidem, p. 159
10. Ibidem, p. 286
11. Ibidem, p. 287
12. Maria Regina României, op. cit., vol. IV, p. 202, 205
13. Ibidem, p. 215
14. Ibidem, p. 216
15. D.A.N.I.C., Fond Casa Regală - Regele Ferdinand, dos. 23/1923, f. 6 f/v
16. Ibidem, f. 18
17. Universul, miercuri, 16 septembrie 1925, anul XLIII, nr. 213, p. 3
18. D.A.N.I.C., Fond Casa Regală - Regele Ferdinand, dos. 35/1926, f. 3f/v, 4, 5