Din țigările Carpați au rămas doar    fumurile  Cât mai costa azi un pachet de Carpați? jpeg

Din țigările Carpați au rămas doar... fumurile. Cât mai costa azi un pachet de Carpați?

Țigările Carpați au fost zeci de ani cele mai populare țigări din România. Pe vremea comunismului, când țigările de import se găseau tot mai greu, românii „își fumau amarul” cu Carpați, țigări fără filtru. Ulterior au apărut și țigările Carpați cu filtru. Ați mai auzit azi de Carpați? Cu cât se vinde pachetul?

Marca de țigări Carpați a fost produsă în mai multe locuri din România, dar două fabrici sunt emblematice pentru acest brand de țigarete și anume: Sfântu Gheorghe și Târgu Jiu. În perioada comunistă ţigările Carpaţi erau cele mai cunoscute din ţara noastră, popularitatea lor crescând şi datorită interzicerii tutunului de provenienţă străină. Ţigările aveau lungimea de 70 de milimetri şi se vindeau în pachete din hârtie fină. 

646x404 (2) jpg jpeg

Cea mai veche dintre fabrici este cea din Sfântu Gheorghe, de altfel fumătorii de Carpați de dinainte de 1989 apreciau aceste țigarete ca fiind drept „mai bune” decât cele produse în Oltenia sau în alte zone din țară. Producţia s-a extins în mod susbstanţial după anii ’50, atunci când Carpaţi au început să se producă şi la fabricile din Timişoara, Râmnicu Sărat, Iaşi şi Bucureşti.

La prima fabrică de ţigări din România au cam căzut toate cărămizile după 10 ani în care nu s-a mai întâmplat nimic. Fabrica de ţigarete de la Sfântu Gheorghe a fost închisă, după 113 ani de activitate, în 2010. Din celebrele ţigări Carpaţi, precum și din „luxoasele” Snagov a rămas doar … fumul.

Istoria Fabricii de Țigarete datează din 18 noiembrie 1897. Fabrica funcționa la vremea respectivă în clădirea actualei primării din Sfântu Gheorghe Fabrica de Ţigarete de la Sfântu Gheorghe. Profilul arhitectural specific și structura de rezistență a clădirilor din complexul fabricii au făcut ca acestea să fie înscrise în rândul monumentelor istorice ca „Monument al Tehnicii”. La început activitatea se concentra doar pe țigări de foi. Fabrica a produs mărcile de țigări Carpați, Snagov, Naționale și Mărășești. Țigările Carpați au apărut în anul 1931.

image

Fabrica și-a suspendat activitatea pe durata celui De-al Doilea Război Mondial între 1939 și 1945. Ca multe alte fabrici, au produs pentru front. Unii localnici susțin că fabricile de țigarete erau reprofilate pentru a produce gloanțe. Până la începutul celui de-al doilea Război Mondial pe piață au apărut și țigările Sfântu Gheorghe, care erau, alături de Carpați, cele mai bune țigarete din țară. E drept, și singurele în anumite zone geografice.

În anul 1970, Fabrica de Țigarete de la Sfântu Gheorghe realiza peste 4.729 de tone de țigarete, cu un număr de angajaţi de 355. În 2004 pentru această firmă apărea o rază de speranță. Fabrica a fost privatizată, iar datoriile acumulate aparent șterse. Aparent pentru că din cauza legilor și a deciziilor fără cap și fără coadă, decizia de ștergere a datoriilor nu a avut niciodată niște norme clare de aplicare, așadar firma a intrat în procedură de insolveță și în scurt timp în faliment. Fabrica și-a suspendat activitatea pe 21 decembrie 2010, când mai avea 84 de angajați.

Epopeea „Capaților” din Oltenia

Cea de-a doua fabrica unde se produceau Carpați a apărut în anul 1940, când și-a deschis porțile și Fabrica de Țigarete din Târgu-Jiu, fiind prima fabrică de tutun din Oltenia. Și aici, peste 700 de angajați fabricau mărcile “Carpaţi”, “Mărăşeşti” sau “Snagov”. Cererea era mare, astfel că era nevoie de două fabrici la nivel național. În 1957, la Fabrica de Ţigarete, eram 900 de salariaţi, iar în 1990, numărul acestora atingea 1200. Pentru orașul Târgu Jiu reprezenta un pilon important al locurilor de muncă.

image

Totuși ca și în alte cazuri, din la colosul economic, azi nu a mai rămas mare lucru. Închiderea fabricilor comuniste a făcut ca în Târgu Jiu să se ajungă, la momentul închiderii fabricii în 2006, la glorioasa rată a şomajului de 14%.

O reparaţie capital a fabricii de țigarete s-a făcut între 1985-1986, când s-a refăcut instalaţia electrică, s-au fost aduse utilaje noi din Cehoslovacia și s-au reparat pavajele din întreprindere. Declinul a venit după anul 2000, când a început privatizarea. În 2004, Societatea Naţională Tutunul Românesc SA a devenit Galaxy Tobacco. Deşi cifrele arătau succesul, în 2006 fabrica îşi închide porţile, pentru ca la începutul anului 2016, New Century Development, deţinută majoritar de firma Galaxy Tobacco, controlată indirect de omul de afaceri Ioan Niculae, să intre în insolvenţă.

Numărul şomerilor a crescut spectaculos, după închiderea fabricilor importante din Târgu-Jiu. Dacă în 1996 erau înregistraţi 4.708 şomeri, începând cu 1997 au început concedierile colective de personal, cu preponderenţă din sectorul minier, punctul culminant fiind atins în 1999, când erau 25.307 şomeri şi o rată a şomajului de 14 %.

În luna martie 2006, printr-o directivă de la centru, activitatea de la fabrica din Târgu Jiu a încetat. În anul 2010 producția țigărilor Carpați s-a oprit definitiv .

 Concluzionând epopeea spectaculoasă putem spune că după încetarea producției prețul pachetelor de Carpați a început ușor să crească – marfă rară! Astfel, în prezent pachete de Carpaţi sau Snagov sau Mărăşeşti mai pot fi găsite doar la colecţionari și costă pe măsură. La o simplă căutare pe aplicațiile de profil, un pachet de țigări Carpați poate să ajungă și la 100 de lei.