Tezaurul României la Moscova după 1989: Odiseea continuă
În aprilie 1991, la Moscova, Ion Iliescu pune pe tapet chestiunea tezaurului în convorbirile cu Gorbaciov. Răspunsul este același: „Nu știm nimic, vom vedea, vom cerceta.”
După căderea URSS, problema tezaurului României a revenit în prim-plan în 1994, în timpul vizitei făcute la Moscova de către preşedintele Iliescu. Și de această dată, ruşii au apelat la politica de tergiversări atunci când a fost pusă în discuţie chestiunea restituirii tezaurului. Rezultatul vizitei lui Iliescu a fost o retrocedare simbolică a 12 monezi de aur în greutatea de 77 de grame, care au ajuns să fie datate şi înregistrate abia în 2008. Dar iată că tot delegaţia Moscovei i-a prezentat președintelui Iliescu o soluţie de rezolvare a problemei, prin mărirea exponenţială a schimburilor economice și comerciale dintre cele două ţări, oferind României un pachet de 32 de proiecte economice și comerciale, care să se deruleze prin intermediul firmelor private, din care proiectul cu numărul 32 să se denumească „restituirea componentei de metale preţioase către Banca Naţională a României”.
De fapt, acest proiect ar fi însemnat chiar restituirea monezilor și lingourilor de aur către Banca Naţionala a României. Iliescu a fost încântat de oferta rușilor și a predat problema, spre rezolvare, consilierului său, Ioan Talpeș. Acesta a cerut, ca o dovadă de bună credinţă, ca partea rusă să predea României un set de 12 monede de aur, provenite din primul transport al Tezaurului la Moscova, din primul tren și din prima ladă, conform listei de inventar existentă în arhive. Partea rusă s-a conformat și a trimis imediat un delegat la București, în decembrie 1994, cu cele 12 monede de aur, numai că nicio autoritate românească nu a mai dorit apoi să le primească.
Abia în data de 6 martie 2008, cu actul de donaţie nr. 1272, emis de Ministerul Culturii și Cultelor, s-a reușit predarea către Muzeul Naţional de Istorie a României a acestor 12 monede istorice de aur, ediţii din Franta și Belgia, datând din anii 1854–1909, în greutate totală de 77,09 grame. Șeful Cabinetului Numismatic și Tezaur Istoric din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer Târnoveanu, a semnat actul de primire și a certificat că „toate monedele prezentate sunt autentice”.
O problemă de onoarea națională, morală și adevăr
La 4 iulie 2003 s-a încheiat „Tratatul privind relaţiile prietenești și de cooperare dintre România și Federaţia Rusă”. Partea rusă a refuzat reglarea problemei tezaurului prin tratat; în schimb, s-a agreat totuși constituirea unei comisii de istorici români și ruși care să studieze chestiunea. Comisia s-a întâlnit pentru prima dată în perioada 19–21 octombrie 2004, la București, copreședinţii acesteia fiind profesorul Ioan Scurtu, respectiv academicianul Alexandr Oganovici Ciubarian.
Cu toate acestea, lucrările comisiei nu au avansat foarte mult până în prezent. Serghei Golubiţki, filolog, scriitor, jurnalist şi analist financiar rus, declara, într-un interviu pentru ziarul „Adevărul Moldova”, că problemele economice cu care se confruntă Rusia acum nu constituie un obstacol pentru a restitui României cele 93 de tone de aur. „Este un pic mai puţin de 3,5 de miliarde de dolari, la costul actual. Aproximativ atât cheltuie Federaţia Rusă într-o săptămână pentru menţinerea cursului rublei şi pentru lichiditatea sistemului bancar. Nu se pune problema dacă aurul a fost cheltuit sau nu, ci dacă există cea mai mică şansă pentru a fi restituit“, consideră ziaristul rus.
România nu poate să tragă decât o singură concluzie, cea corectă și cea adevărată: restituirea integrală a tezaurului trimis spre păstrare la Moscova în 1916. Dincolo de valoarea lui financiară, cifrată, în funcţie de aprecieri, între 1 si 3 miliarde de dolari, rămâne componenta simbolică a demnităţii naţionale. „Este un dosar greu din toate punctele de vedere, cu o mare încărcătură istorică, pe care fiecare guvernator îl preia la instalarea în funcţie şi face un legământ să depună tot ce-i stă în putinţă pentru a repatria tezaurul”, spunea actualul guvernator al Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.
Acest text este un fragment din articolul „Tezaurul României la Moscova după 1989: Odiseea continuă”, publicat în revista Historia Special, nr.17, disponibilă în format digital pe Paydemic.com.
