Autor 3305 vizualizări


În 2018, România aniversează 100 de ani de la Unirea cu Basarabia, act decis în mod democratic de către Sfatul Țării, structură reprezentativă a populației din regiune, atât cea română cât și cea minoritară. Numeroase lucrări științifice, memorialistice sau de documente, au abordat, în timp, această problemă, de la premisele care au stat la baza (re)unificării Basarabiei cu țara-mamă, până la urmările acestui act, atât pe plan intern cât, mai ales, pe plan extern.

Activități „înălțătoare și în adevăr istorice” 

La 27 martie 1918, Sfatul Țării a decis cu 86 de voturi unirea cu România. Au fost 3 voturi împotriva acestei uniri, iar 36 de parlamentari s-au abținut. Acest fapt nu a împiedicat, ulterior, ca diferiți nemulțumiți să conteste caracterul democratic al adunării și corectitudinea votului. Evident, statul sovietic, considerându- se lezat de pierderea unei regiuni obținută prin forță, în 1812, de proaspăt înlăturatul regim țarist, a dezvoltat, în timp, o întreagă documentație „științifică”, prin care să arate caracterul pur slav al Basarabiei și al locuitorilor. Epilogul istoriografiei sovietice se regăsește astăzi în R. Moldova, unde invențiile și falsurile istorice creează confuzii și măsuri controversate la nivel continental.

Totuși, la 28 martie 1918, a doua zi după Unire, autoritățile române au luat măsura de a înștiința poporul de ceea ce s-a întâmplat. Singurul mijloc de comunicație la nivel național, la vremea respectivă, era telegraful, astfel că a fost elaborată o telegramă circulară către toți prefecții, atât de județ, cât și de poliție, prin care li s-au adus la cunoștință evenimentele din ziua precedentă și au primit sarcina de a informa populația despre acest lucru.

Astfel, primul ministru român, Alexandru Marghiloman și ministrul de război, general Constantin Hârjeu, au participat personal la manifestările de la Chișinău, unde au primit hotărârea Sfatului Țării, citită de poetul Ion Buzdugan și au asistat la o slujbă religioasă susținută de arhimandritul Gurie, viitor mitropolit în România Mare. Toate aceste activități oficiale au fost caracterizate în telegramă drept „înălțătoare și în adevăr istorice”, iar populația venită din toată regiunea a arătat „călduroase manifestații miniștrilor români și fruntașilor Basarabiei”.

Toate faptele petrecute la Chișinău trebuiau aduse „pe orice cale, la cunoștința generală în întreg județul”, pentru ca fiecare român să știe că Basarabia răpită în 1812 a revenit, de bunăvoie, alături de frații ei. Semnatarul telegramei transmisă prefecților era secretarul general al Ministerului de Interne, Ion M. Mitilineu. Acesta era un vechi membru al Partidului Conservator, fiind ales, din 1899, deputat și senator în mai multe legislaturi.

În perioada 1911-1913 a deținut funcția de prefect al Poliției Capitalei, apoi, din 6 martie 1918, a devenit secretar general al Ministerului de Interne, iar ulterior ministru de Justiție (4 iunie – 24 octombrie 1918). Calitățile sale personale și manageriale l-au mai adus, încă o dată, în prim planul vieții politice, fiind numit ministrul Afacerilor Străine (30 martie 1926 – 4 iunie 1927) în cabinetul condus de generalul Alexandru Averescu. Prezentăm, în continuare, telegrama elaborată la Ministerul de Interne și transmisă tuturor prefecților, așa cum a fost identificată în Arhivele Naționale Istorice Centrale, fondul Ministerul de Interne, operând, tacit, corecturi ortografice, ortoepice și de punctuație, iar acolo unde am considerat necesar am intervenit prin paranteze drepte.

Nr. 16419 din 28 Martie 1918

Telegramă

D-lor. Prefecți de Județe și Prefecți de Poliție Iași și Galați

Unirea Basarabiei cu România s-a înfăptuit ieri, 27 Martie, cu mare solemnitate la Chișinău și în mijlocul unui entuziasm indescriptibil. Sfatul Țării, după o deliberare de două zile, a dat, în deplină conștiință și libertate, după ce au fost consultate toate fracțiunile politice și minoritățile confesionale, un vot prin care se proclamă Unirea deplină a Republicii Moldovenești basarabene cu Regatul României.

Această Unire s-a proclamat prin 86 voturi [pentru,] contra 3 și 36 abțineri. Primul ministru, dl. [Alexandru] Marghiloman, ministrul de Război, generalul [Constantin] Hârjeu, toți generalii și ofițerii superiori din Basarabia, însoțiți de personalul superior administrativ venit din Iași, s-au transportat cu mare solemnitate, la orele 7 seara, la Sfatul Țării pentru a lua parte la ședința solemnă a proclamării Unirii. Președintele Sfatului a comunicat primului ministru român rezultatul deliberărilor în mijlocul unei indescriptibile manifestații de simpatie pentru membrii guvernului român. Primul ministru, [Alexandru] Marghiloman, luând cuvântul, a declarat că și în numele poporului român și al Majestății Sale Regelui Ferdinand proclamă Unirea Basarabiei cu România, una și nedespărțită și ia act de votul dat de Sfatul Țării. Ca șef de guvern, declară că acceptă condițiile formulate de Sfatul Țării. Ședința fu mișcătoare.

S-au făcut ovații nesfârșite Majestății Sale Regelui, Familiei Regale, Armatei Române, miniștrilor români, iar [Ion] Buzdugan, secretarul Sfatului Țării, a citit o proclamație prin care, în numele poporului basarabean, Sfatul Țării declară că Basarabia, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul Moldovei, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România. Momentele au fost înălțătoare și în adevăr istorice. Ședința solemnă de la Sfatul Țării a fost urmată de un serviciu religios, oficiat la 8 ore seara la Catedrală de către arhimandritul Gurie, în prezența episcopului Gavrilă, în mijlocul unei numeroase asistențe. Arhimandritul a pomenit numele Majestății Sale Regelui, al Augustei Familii Regale și al Mitropolitului Pimen. În curtea Catedralei și împrejurimi staționau zeci de mii de oameni care au făcut călduroase manifestații miniștrilor români și fruntașilor Basarabiei. Miniștrii și generalii au trecut în revistă trupele române și moldovenești.

Primul ministru Marghiloman, înapoiat azi-dimineață la Iași și salutat în gară de asistență considerabilă.

După sosirea trenului ministerial a sosit în gara Iași, venind de la Onești, Majestatea Sa Regina și Alteța Sa Regală Principele moștenitor. Domnul prim-ministru a raportat Majestății Sale și Alteței Sale Regale marele eveniment săvârșit ieri la Chișinău, iar publicul de pe peron și din curtea gării au aclamat călduros.

Aduceți toate acestea, pe orice cale, la cunoștința generală în întreg județul.

p. Ministru de Interne Secretar General /ss/ Ion M. Mitilineu

""