Staţia Piaţa Romană, construită în secret de frica Elenei Ceauşescu

Autor 21937 vizualizări


Peronul periculos de îngust şi curbe la intrarea în staţie – nu-i de mirare că Piaţa Romană, unică printre celelalte staţii de metrou din Bucureşti, a devenit în timp unul dintre locurile preferate ale sinucigaşilor. Aspectul său straniu îl „datoram” Elenei Ceauşescu, care a scos-o de pe harta proiectanţilor metroului, în 1985, dintr-un motiv bizar.

„Sunt prea multe staţii, mai răriţi-le!” – acesta ar fi fost ordinul Elenei Ceauşescu atunci când a văzut proiectul pentru tronsonul 2 de metrou Berceni – Pipera, ne-a spus unul dintre cei trei proiectanţi ai staţiei, Sorin Călinescu. Acesta susţine ca acest punct de oprire al metroului s-a construit totuşi, în secret, încălcând ordinul tovaraşei, care era de neclintit în decizia ei.
Marea problema a Elenei Ceauşescu era că atât clasa muncitoare, cât şi tineretul „au început să se îngraşe” şi aveau nevoie să faca mai multă mişcare, îşi amintesc cei care au lucrat la construcţia metroului.

 

Staţia Piaţa Romană a atras numeroşi sinucigaşiFoto:Mircea Păun

„Am primit comandă de la partid să excludem cel puţin o staţie din schemă, ceea ce ne era aproape imposibil pentru că şi-aşa erau puţine şi ne dădeau planurile peste cap, tehnic vorbind. Am decis să eliminăm, doar pe hârtie, staţia cea mai importantă, ca ulterior să fim «obligaţi» s-o punem la loc. Este vorba de Piaţa Romană”, a explicat Călinescu, actualul şef al direcţiei de Consultanţă Metroul S.A.

Gata in timp-record:nici trei luni!

Călinescu povesteşte că atunci când au început lucrările pe tronsonul Berceni-Pipera, prin ´86, oamenii care lucrau oficial la bucata de tronson Piaţa Universităţii-Piaţa Victoriei au pregătit terenul în zona Romană, fără a scăpa vreo vorbă.

Astfel, într-un timp record de trei luni, constructorii au făcut nişte galerii în spatele zidurilor groase pe care le vedem astăzi, cu gândul de a fi tranformate în peroane, aşa cum s-a şi întâmplat. De aceea, când privim acum staţia de metrou vedem că aceasta are forma unei arcade, pentru că pe-aici, până s-a aprobat „de sus” construcţia staţiei, metroul a circulat fără oprire, circa un an, între Universitate-Piaţa Victoriei.

 Peroanele sunt periculos de înguste

Pericol de prăbuşire

Când cuplul Ceauşescu s-a convins că este necesară staţia, la presiunea bucureştenilor care se pare ca au trimis mii de solicitari, pereţii au fost sparţi cu picamerul, ca să se poată face culoarul de acces la metrou.

Însă spaţiul a fost lăsat foarte îngust din cauza pericolului pe care îl presupunea o demolare masivă în acea zonă, pe Magheru, foarte afectată de cutremurul din ´77. Asta pentru că săpăturile se făceau pe la suprafaţă, nu ca acum, doar pe sub pământ.

Ceauşescu, fascinat de metroul de la Viena

Construcţia metroului, potrivit lui Călinescu, nu a  fost nimic altceva decât o ambiţie personală a lui Ceuşescu, care a fost în Viena, a văzut, i-a plăcut şi a vrut doar să demonstreze că şi el poate. Nu a luat niciodată în calcul să dezvolte acest serviciu subteran.

Scarile rulante i-au dat batai de cap dictatorului

Călinescu povesteşte un episod amuzant în urma unei întâlniri cu Ceauşescu, căruia i se solicitase acordul de a cumpăra „escalatoare”. Doar că tovarăsul, din neatenţie sau necunoştinţă de cauză, a înţeles altceva şi a strigat în gura mare:„Ce ne trebuie nouă excavatoare aici?”. Nu ştia că escalatoare sunt de fapt scările rulante. Apoi i-a fost explicat şi a refuzat achiziţionarea lor, motivand tot faptul că bucureştenii sunt prea graşi şi le trebuie mai multa mişcare.   

Pasajul subteran a derutat-o pe Ceauşeasca

După ce lucrarile au fost demarate în mod oficial în zonă, proiectanţii au venit cu ideea construirii unui pasaj subteran în zona cinema Patria, pentru a defluidiza circulaţia după terminare, şi-a mai amintit Călinescu.

Dacă ar fi fost după Elena Ceauşescu, metroul nu ar fi oprit decât pe platformele industriale şi în cartiere, pentru a lua şi a duce muncitorii la fabriciFoto:Fototeca online a comunismului românesc

Răspunsul la solicitare, venit din partea Elenei Ceauşescu, i-a şocat pe toţi:„De ce să facem, că nu circulă nimeni pe-aici?!”, s-a rastit aceasta. Într-adevar, atunci nu trecea nimeni pe-acolo, în afara coloanei prezidenţiale, a pompierilor şi a salvărilor, dar pentru că accesul era era restricţionat din cauza lucrărilor!

Probleme şi la staţia Basarab

Directorul Metrorex mărturiseşte că o situaţie asemanatoare s-a întâmplat şi cu staţia Basarab, care a fost făcută tot pe ascuns de Ceauşeşti.

Şeful Metrorex, Gheorghe Udrişte, a povestit pentru "Adevărul de Seară" că şi la staţia Piaţa Romană s-a muncit pe ascuns

  „S-a făcut şi aceasta pe ascuns şi de-abia după ´90 i s-a dat drumul, deşi era foarte necesară. Staţia Basarab şi staţia Eroilor le consider ca fiind mari realizări, deoarece sunt considerate poate cele mai întinse staţii de metrou din lume”, ne-a spus Gheorghe Udrişte. 

Pacepa:staţia de la Romana, lux al vieţii urbane

Despre apariţia staţiei de metrou Piaţa Romană vorbeşte şi fostul colonel de securitate, Ion Pacepa:„Ceauşescu a avut curajul să facă ceea ce ceilalţi conducători est-europeni au fost adesea tentaţi să facă, dar nu au îndrăznit:să-şi trateze clasa muncitoare cu toată duritatea pe care el considera că o merită.

Ceuşescu a fost extrem de fascinat de prima călătorie cu metroulFoto:Fototeca online a comunismului românesc

Această atitudine tipică s-a putut vedea la construcţia metroului din Bucureşti, unde el a dorit ca staţiile să fie distanţate între ele, pentru că el considera metroul ca fiind doar un mijloc de transportare a muncitorilor de acasă la fabrică sau la punctele de lucru şi înapoi. Cu mare greutate a putut fi convins să permită executarea unei alte staţii în mijlocul oraşului (n.r. Piaţa Romana), considerată ca un lux al vieţii urbane”.

""