Autor 5648 vizualizări


Suntem în toamna lui 1988, când la Seul, în Coreea de Sud, are loc cea de a XXIV-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. E prima Olimpiadă după cele două boicotate, întâi de țările vestice, la Moscova, în 1980, apoi de socialiști, la Los Angeles, în 1984. E lesne de închipuit, deci, cu ce ambiții de revanșă erau pregătite cele două blocuri sportive înaintea marii lor reîntâlniri de la Seul. Și așa a și fost, lupta pentru supremația din clasamentul pe națiuni dându-se, cum era previzibil, între sovietici și americani. Au câștigat rușii, de această dată, la o ediție a Jocurilor Olimpice la care s-au aliniat 159 de țări, deplasînd la Seul 8.473 de sportivi, dintre care 6.035 au fost băieți și 2.438 fete.

S-a concurat la 23 de discipline sportive, care au programat 237 de probe, acordându-se un total de 735 de medalii. Un număr de 59 de țări au obținut punctaj, 52 de țări au cucerit medalii olimpice, dar numai 31 de națiuni s-au putut mândri cu medaliile de aur, care consfințeau și titlurile de campioni olimpici 

Ultima Olimpiadă sub Nicolae Ceaușescu 

Mulți dintre noi își reamintesc cu siguranță toamna lui 1988, când măsurile drastice de austeritate – impuse de Nicolae Ceaușescu pentru plătirea datoriei externe a României – conduseseră la serioase probleme în sânul populației, începând chiar cu asigurarea necesarului alimentar. Reamintesc acest lucru pentru a ne putea explica și de ce delegația sportivilor români de la Seul a fost una dintre cele mai mici din toate timpurile – doar 62 de sportivi (31 băieți și 31 fete), care au luat startul la numai 10 discipline sportive.

Programul de austeritate a fost aplicat, deci, și sportului românesc, la nivelul său cel mai înalt, care era delegația țării la Jocurile Olimpice de vară de la Seul. În consecință, procesul de selecționare a olimpicilor noștri a fost mai sever ca niciodată, fiind evaluate de mai multe ori șansele lor reale de a conta cu adevărat în arena olimpică, unde erau estimate perspectivele lor de a se angaja în lupta directă pentru medalii. Or, acum, când știm bilanțul realizat la Seul, trebuie să recunoaștem că specialiștii federațiilor, ai Consiliului Olimpic Român și ai CNEFS au dat dovadă de un profesionalism de-a dreptul extraordinar, în procesul de selecționare a olimpicilor, dovada cea mai bună fiind palmaresul obținut de România la Seul.

Concret, la o delegație care a însemnat aproape jumătate față de cea de la Montreal 1976 (107 sportivi) – unde participaseră doar 6.189 de competitori din 88 de țări, România cucerind 27 de medalii (4 de aur, 9 de argint, 14 de bronz) – bilanțul de la Seul a fost cel puțin la fel de valoros, dacă nu cumva chiar superior: 24 de medalii, dintre care 7 de aur, 11 de argint și 6 de bronz! Iar mica delegație a României a ocupat locul 8 în clasamentul pe națiuni al medaliilor de aur, locul 9 în clasamentul final pe medalii și 10 în ierarhia pe puncte a țărilor participante. Să recunoaștem, o performanță excepțională, de-a dreptul istorică, una care marchează și cea din urmă participare olimpică a sportivilor români din „Epoca Nicolae Ceaușescu”.

Daniela Silivaș, după Nadia și Kati  

Nu uitați că, de la fabulosul succes al Nadiei Comăneci la Montreal au trecut, totuși, 11 ani, iar Martha și Bela Karoly sunt, de un deceniu și ceva, antrenorii gimnastelor americane. Gimnastica românească merge însă înainte, cu noi generații de sportive, pregătite de noile generații de antrenori. Așa s-a întâmplat la Los Angeles, unde a strălucit Ecaterina Szabo, pentru ca la Seul, în 1988, să vină rândul altui superstar, Daniela Silivaș!


Poate fi greu de crezut, dar gimnasta născută la Deva și pregătită de antrenorii Adrian Goreac și Octavian Bellu a reușit să cucerească la Jocurile Olimpice de la Seul nu mai puțin de 6 medalii, dintre care 3 de aur, 2 de argint și una de bronz, devenind astfel sportivul român cu cele mai multe medalii cucerite la o singură ediție a Jocurilor Olimpice. Mai mult chiar, ea mai deține încă un record neegalat până acum, fiind singura gimnastă care a obținut câte o medalie la fiecare probă la care a concurat la Seul, deci la individual compus, în cele patru finale pe aparate, ca și în concursul pe echipe!

După 1990, Daniela Silivaș a plecat în SUA, unde s-a căsătorit (devenind Silivaș-Harper) și are trei copii, fiind antrenoare la „Jump Star Gym”, din Sandy Springs, Georgia. În palmaresul ei se mai află 7 titluri mondiale și 5 europene.

Ceilalți laureați români de la Seul 

Alături de Daniela, medalii de aur au mai cucerit la Seul atleta Paula Ivan, la 1.500m (după care a dobândit și argintul la 3.000m), schifistele Rodica Arba și Olga Homeghi la 2 rame, luptătorul de libere Vasile Pușcaș, cat. 100kg, și trăgătorul de tir Sorin Babii, la pistol liber.

Lor li se adaugă medaliații cu argint Daniel Dumitrescu (box), schiful de 8+1 feminin, schifiștii de 4+1 și 2 f.c., Noemi Lung, 400 m mixt (înot), Nicu Vlad, cat.100kg (haltere), gimnastele Daniela Silivaș (individual compus), Gabriela Potorac (sărituri) și echipa de gimnastică fete.

Iar medaliile de bronz au venit tot de la gimnastică fete (Silivaș-sărituri și Potorac-bârnă), de la Marius Gherman (gimnastică băieți, bară), de la schiful feminin de 4+1 rame și de la canotoarele de la 4 f.c., ca și de înotătoarea Noemi Lung, la 200m mixt.

Starurile internaționale ale acestei Olimpiade au fost, pe lângă Daniela Silivaș, atleta americană Florence Griffith Joyner, cu 3 medaliide aur și una de argint, înotătoarea Kristin Otto, din RDG,cu 6 medalii de aur, dar și celebrul atlet rus Serghei Bubka și înotătorul Vladimir Salnikov.


Scandalul secolului, în „Cursa secolului” 

Nu putem încheia istoria Jocurilor Olimpice de la Seul fără a aminti și marele scandal declanșat după finala probei de 100m bărbați, care trebuia să tranșeze disputa dintre celebritățile sprintului mondial de la acea oră, Carl Lewis și Ben Johnson. Pe pistă a învins Johnson, dar care a fost apoi descalificat, fiind depistat cu „Stanozol”, la controlul antidoping. Ulterior, el va declara că nici vorbă să se fi dopat atunci şi că totul i s-ar fi tras de la răzbunarea firmei Adidas, la care tocmai renunțase, în favoarea celor de la Diadora!