Serialul «Fram», motiv de război între Sergiu Nicolaescu și Elisabeta Bostan  jpeg

Serialul «Fram», motiv de război între Sergiu Nicolaescu și Elisabeta Bostan

📁 Istoria Filmului
Autor: Adrian Epure

După ce Sergiu Nicolaescu a încercat să determine un producător francez să nu mai finanțeze proiectul „Ma-Ma“ al Elisabetei Bostan, aceasta a reușit să se răzbune ulterior și a făcut presiuni pentru ca Miu Dobrescu să-i atribuie ei proiectul ecranizării cărții lui Cezar Petrescu, în condițiile în care Nicolaescu antamase deja o colaborare cu Tele München pentru adaptarea aventurilor.

În lumea filmului, antipatia dintre regizorii Elisabeta Bostan și Sergiu Nicolaescu, ambii fiind cineaști cu priză la public, era arhicunoscută. Puțini sunt cei care știu însă că regretatul cineast și-a dorit foarte mult ca el să fie cel care să ecranizeze cartea lui Cezar Petrescu, „Fram, ursul polar“, proiect care a fost materializat de Elisabeta Bostan (două lungmetraje, „Saltimbancii“ și „Un saltimbanc la Polul Nord“, respectiv serialul de televiziune „Fram“) și care i-a adus acesteia numeroase aprecieri în țară și în străinătate.

În arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității există două dosare de urmărire informativă pe numele cineastului Sergiu Nicolaescu. În primul, deschis la 8 februarie 1978 de Unitatea 151 a Ministerului de Interne, primește numele conspirativ de „Ştefan Nicolau“. Două dintre stenogramele discuțiilor sale telefonice aflate la dosar, din 9 august 1978 și 16 decembrie 1978, demonstrează cu vârf și îndesat cele de mai sus.

Nicolaescu, acuzat că „face spionaj economic“

Referindu-se la Elisabeta Bostan, Nicolaescu afirma că „aceasta este o canalie și o bestie pentru că a făcut o notă către Securitate în care îl acuza că face spionaj economic“ și susținea că însuși președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Miu Dobrescu, i-a cerut să renunțe la proiect în favoarea colegei sale. Drept compesație, acesta și-a dat acceptul ca „Mihail, câine de circ“, proiect pe care Casa de Filme nr. 5 l-a realizat împreună cu Tele München, să intre în producție mai repede decât se planificase inițial.

Pe de altă parte, tot la dosarul lui Sergiu Nicolaescu mai există și o „notă-raport“ din data de 1 octombrie 1975, în care se arată cum a încercat cineastul să-i strice „combinația“ Elisabetei Bostan cu „Ralux Film“ Paris, care dorea să cofinanțeze filmul „Ma-Ma“, alături de Casa de Filme nr. 3 și „Mosfilm“. Până la urmă, francezii și-au menținut sprijinul financiar, filmările au avut loc în decursul anului 1976, iar pelicula a ieșit pe piață la 21 noiembrie 1977, dar e clar că „Zizi“ a digerat greu acest incident și a căutat prilejul pentru a i-o „plăti“ lui Nicolaescu.

De menționat și faptul că Elisabeta Bostan avea o relație privilegiată cu cinematografia sovietică, având în vedere că prietena și scenarista ei fidelă, Vasilica Istrate, era absolventă a Vserossijskij Gosudarstvennyj Institut Kinematografii (VGIK) din Moscova, în timp de Sergiu Nicolaescu lucra constant cu studiouri din Franța și Germania.

Fram 2 jpg jpeg

Şapte urși albi adulți și un pui adus din Insula Vranghel

Filmările la „Saltimbancii“ (ieșit pe piață la 21 decembrie 1981, 1.933.711 de bilete vândute) și „Un saltimbanc la Polul Nord“ (având premiera la 20 septembrie 1982 și înregistrând 1.682.597 de spectatori în cinematografele din țară), realizate în colaborare cu „Mosfilm“ au fost extrem de complicate, mai ales că au fost utilizați nu mai puțin de șapte urși albi adulți și un pui, adus tocmai din Insula Vranghel din Oceanul Arctic.  Ca fapt inedit, ursul care a apărut cel mai des pe ecran era de fapt o ursoaică, Devoșka.

„A fost un urs mic, care apare în unele secvențe foarte drăguțe, dar destul de primejdioase, aș zice, dacă mă uit la ele cu mintea de astăzi. Şi a mai fost o dresură de urși, cei mari erau șapte. Trupa Denisenko. Fiecare știa să facă altceva. Urșii erau vedetele Circului din Moscova, ca să-i putem avea la filmări s-a făcut un contract cu Circul de Stat, iar urșii au jucat timp de o stagiune în manejul de la București. Cam așa funcționau lucrurile la vremea respectivă“, și-a reamintit, recent, actorul Adrian Vîlcu, interpretul lui Geo din cele două filme, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“.

Distribuția celor două pelicule a inclus numai nume mari: Octavian Cotescu (Marcelloni), Carmen Galin (Fanny), Dem Rădulescu (Sidoli), Violeta Andrei (Zozo), George Mihăiță (August), Gina Patrichi (Lisette), Alexandru Repan (Prințul Serghei), Iosefini (Buffone) și Aurel Giurumia (Pincu).

Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro