Autor 55154 vizualizări


În perioada 1948 – 1962, de-a lungul şi de-a latul ţării, din Dobrogea şi până în Bucovina, din Delta Dunării şi până în Banat, s-au înfiinţat grupări de rezistenţă anticomuniste. Rezistenţa în munţi a fost un fenomen unic în sud-estul Europei, acolo unde s-a instaurat regimul comunist cu ajutorul tancurilor sovietice.

Gogu Puiu, liderul mişcării anticomuniste din Dobrogea

Haiducii Dobrogei îşi aveau centrele de rezistenţă în Babadag şi Delta Dunării Gogu Puiu rămâne cea mai proeminentă figură a luptei anticomuniste din Dobrogea. Purta doar haină militară şi era înarmat cu două revolvere. Întotdeauna avea asupra sa o grenadă, pe care a folosit-o pentru a nu cădea viu în mâinle comuniştilor. Cele mai importante centre de rezistenţă din Dobrogea au fost cele din zona Pădurii Babadag şi Delta Dunării. Gogu Puiu este copilul preotului paroh din Mihail Kogălniceanu. S-a născut la 23 ianuarie 1918 în Macedonia. În timp ce se afla în străinătate întâlneşte cele două grupuri legionare:al lui Gheorghe Sima şi Ilie Gârneaţă, la care a aderat.

Duşmănia „Căpitanului“ Zelea Codreanu pe şeful Poliţiei din Iaşi. Istoria unui celebru asasinat din perioada interbelică

Pe 25 octombrie 1924 a avut loc la Iaşi cea mai gravă crimă politică înregistrată în România de la asasinarea, în 1862, a primului ministru Barbu Catargiu şi până atunci.

Este vorba despre moartea şefului Poliţiei Iaşi, prefectul Constantin Manciu, răpus de un glonte tras în cap de către Corneliu Zelea Codreanu, liderul Ligii Apărării Naţional Creştine (LANC), mişcare politică extremistă, fondată în 1923, care promova doctrina naţional-creştină.Aceasta crima a deschis o cutie a Pandorei si a transformat lichidarea fizica in arma politica.

Timişoara

Timişoara în timpul dictaturii fasciste. Şcoala Politehnică a devenit cel mai important cuib de legionari

Una din cele mai importante cuiburi legionare din Timişoara a fost chiar Şcoala Politehnică. Acolo a existat o mişcare alcătuită de grup de tineri numit Centrul Studenţesc Legionar Timişoara, care a dus la răspândirea crezului legionar în regiune. 

„Când am descins în această parte a României în 1932, Banatul nu avea decât o vagă cunoştinţă despre isprăvile temerare ale lui Corneliu Codreanu. Se zvonea ceva, se astepta să vină şi prin mândrele sate bănăţene echipele de cămăsi verzi, cu cântacele lor duioase, în cari se îngemănau jalea cu eroismul si nădejdea de mai bine pentru masele obidite, dar abia după prigoana din 1933-1934 au căzut obloanele care ţineau lumea în întuneric şi s-au revărsat, ca o binecuvântare a cerului, formaţiile de tineri legionari, până în cele mai îndepărtate cătune. În câţiva ani, 1935-1937, Banatul a devenit una din cele mai puternice regiuni ale Miscării Legionare”, scria în memoriile sale Marin Bărbulescu, unul din legionarii din Timişoara.

Tulcea

Fraţii Dumitru şi Nicolae Fudulea, liderii mişcării de rezistenţă anticomunistă din Tulcea

Familia Fudulea, ne povesteşte Sterică Fudulea, preşedintele Comunităţii Aromânilor din Tulcea, urmaşul Haiducilor Dobrogei, a venit în anul 1940 în Tulcea, din sudul Bulgariei, din localitatea Giumaiaua. De alfel, ei se implicaseră în mişcarea naţionalistă în Cadrilater.

Dumitru şi Nicolae, fraţii mijlocii, au reuşit să strângă în jurul lor aromâni din mai toate localităţile locuite de aceştia:Stejaru, Beidaud, Ceamurlia de Sus, Nicolae Bălcescu şi, evident, Vasile Alecsandri.

Zalău

Cuiburile de legionari din Sălaj:Frăţia de Cruce Dobrina, "Stânca de Granit" şi  "Dragalina". Cine a sprijinit mişcarea legionară


Potrivit istoricului Marin Pop, cel mai mare grup de rezistenţă ce a funcţionat în Sălaj la începutul perioadei comuniste a fost Frăţia de Cruce Dobrina, ce activa pe teritoriul cuprins între comunele Surduc şi Zalha. "Grupul era condus de Leon Abăcioaie, un tânăr din Iaşi ajuns aici din cauza persecuţiilor la care era supus acolo în urma convingerilor sale politice. El îi strângea pe oamenii de zonă şi cântau cântece legionare. Toate aceste grupuri încercau, de fapt, să constituie nuclee de rezistenţă, care să-i pregătească pe români pentru momentul în care ar fi urmat să vină americanii să-i dea jos pe comunişti", spune istoricul. Legionarul, care, se pare, se ocupa cu aprovizionarea cu arme şi alimente a celor care erau împotriva cotelor şi a colectivizării, a fost prins de comunişti şi condamnat la moarte, sentinţă pusă în aplicare, prin împuşcare în ceafă, în 1950.

Vaslui

Mişcarea „Frăţia de Cruce 46” Vaslui. Povestea legionarului Iulian Constantin, condamnat la detenţie apoi laureat RSR pentru invenţii şi proiectare

Când a început procesul de stalinizare a ţării, în perioada 1945-1948, în cadul Liceului “Mihail Kogălniceanu” Vaslui s-a dezvoltat o puternică mişcare legionară:“Frăţia de Cruce 46” (FDC 46). Din gruparea legionară a făcut parte ing. Iulian Constantin, condamnat la ani grei de detenţie, autorul a şase brevete de invenţie, premiat de RSR  pentru aportul adus proiectului Canalul Dunărea-Marea Neagră.

Braşov

Mai multe echipe de legionari au pus la cale la Braşov detronarea Regelui Carol al II-lea

Potrivit portalului foaienationala.ro comandantul Horia Sima a fost găzduit în casa cãpitanului Borza, comandantul unui batalion de la regimentul 41 Artilerie din Braşov. Acesta coordona echipele care urmau să plece de la Braşov şi să organizeze acţiuni în mai multe oraşe ale ţării. Echipele de la Braşov aveau misiuni bine definite. Una dintre ele, condusă de Ovidiu Găină trebuia să ocupe postul de Radio de la Bod. O a doua echipă, condusă de Lucian Caramlău trebuia să ocupe Consiliul de Război de pe strada Lungă.

Arad

Mişcarea Legionară a fost sprijinită puternic de preoţi

Primul cuib legionar din judeţul Arad a fost înfiinţat de către profesorul de la Academia Teologică Arădeană, Ilarion Felea, cel care a fost între 1934 şi 1944 redactorul revistei „Biserica şi Şcoala”, unde a şi publicat unele articole cu caracter legionar.

„Felea a constituit cuibul legionar  în 1940, denumit  Sfântul Ioan Gură de Aur, în cadrul căruia se studia doctrina legionară şi se făcea propagandă acestei organizaţii. Din cuibul respectiv a făcut parte şi preotul Tudor Demian, membru în Mişcarea Legionară din 1940, acesta desfăşurând o activitate publicistică, scriind articole pro legionare şi anticomuniste. Au mai fost şi unii studenţi de la teologie care aveau simpatii legionare, precum Dimitrie Gornic, devenit membru în Mişcarea Legionară din 1936. Acesta a constitit un cuib legionar în localitatea arădeană Iermata, denumit  Decebal”, ne spune istoricul arădean Antoniu Martin.

Craiova

Gheorghe Jimboiu, liderul mişcării legionare din Oltenia. Istoricii:„Au făcut mult rău în timpul rebeliunii“

Istoricii povestesc că în Craiova au existat mari cuiburi ale legionarilor. Gheorghe Jimboiu, Ghiţă Lungu sau Horia Sima au făcut parte din această organizaţie. „Legionarii au intrat în prăvăliile evreilor. Au făcut mult rău în timpul rebeliunii, iar în fiecare marţi făceau mitinguri în amintirea căpitanului. Se adunau cu toţii lângă Craiova şi citeau numele legionarilor“, a povestit Toma Rădulescu, istoric.  

Cel mai mare grup de existenţă ce a funcţionat în Craiova a fost condus de Gheorghe Jimboiu. Timp de 15 ani, acesta a mărturisit şi a pătimit în închisorile din Braşov, Jilava, Craiova, Caransebeş, Văcăreşti, Gherla, Târgu Ocna, Codlea şi Aiud.


Gheorghe Jimboiu,  liderul mişcării legionare din Oltenia. Istoricii: „Au făcut mult rău în timpul rebeliunii“

Slatina

Cum acţionau legionarii la Olt în anii ’40. Evreii din Caracal şi Corabia, bătuţi şi ameninţaţi cu moartea să-şi abandoneze casele

În judeţul Olt, mişcarea legionară nu s-a manifestat la fel de violent ca în marile oraşe ale ţării de la acel moment, perioada anilor 1930-1940. A existat, însă, o mişcare legionară la nivelului judeţului Olt, pe atunci numit Romanaţi, din care făceau parte, conform volumului anterior menţionat, persoane precum:Ion Druiu, Petre Zegheanu, Ilie Popa etc. Astfel, în cartea semnată de prof. Doru Dina şi prof.dr. Dorin Teodorescu, este relatat cuprinsul unei note a Poliţiei judeţului Romanaţi (parte acum din judeţul Olt, n.r.), unde se vorbeşte despre unele fapte ale legionarilor care activau la Olt, nota fiind semnată de comandantul militar al Poliţiei Corabia.

Târgovişte

Poveştile cuiburilor de legionari din România. Fişă informativă a S.I.M.L.R. din 12 aprilie 1948:„în judeţul Dâmboviţa, siguranţa e activă”

La nivelul localităţii Ghirdoveni, mişcarea cuprindea 91 de membrii, fiind compusă din 7 cuiburi. Una dintre figurile marcante ale acestei mişcări a fost preotul Dumitru N. Saghel, din comuna Ghirdoveni, care i-a îndemnat pe legionari să meargă în pădurea statului pe care au devastat-o în luna noiembrie 1940.
 
Tot el a confiscat un butoi de undelemn de la Căminul Cultural Cricovul Dulce din Ghirdoveni. Ion Dumitrescu Pruchiu, şef de cuib şi ajutor de primar din comuna Ghirdoveni a condus rebeliunea, împreună cu alţii, contra agenţilor silvici, motiv pentru care a fost condamnat la un an şi jumătate închisoare. În ziua de 21 ianuarie 1941, legionarii din plasa Filipeşti şi-au trimis reprezentanţii la Moreni, la reşedinţa plăşii unde s-au adunat în faţa sediului legionar, şi au manifestat învinovăţindu-l pe Rioşeanu, fostul subsecretar de stat la Interne.

Focşani

"Căpitanul" Corneliu Zelea Codreanu şi începuturile mişcării legionare la Focşani

Corneliu Zelea Codreanu, liderul extremei drepte naţionalist creştine din perioada interbelică, a avut în activitatea sa de căpetenie a legionarilor legături puternice cu oraşul Focşani.
Aici a avut loc procesul său în celebrul caz al asasinării prefectului de Iaşi, Constantin Manciu, despre care „căpitanul” vorbeşte în memoriile sale, arătând că Focşaniul era locul unde mişcarea naţionalistă nu a prins.
„Focşanii erau cea mai puternică citadela liberală din ţară. Din acel oraş erau trei miniştri în guvern:G-ral Vatoianu, N. N. Saveanu şi Chirculescu. Era singurul loc din ţară unde mişcarea naţională nu prinsese. Încercările noastre de a face ceva dăduseră greş. Acolo nu aveam pe nimeni. Era doar D-na Tita Pavelescu, o veche naţionalistă, cu foaia „Santinela”, care semăna în pustiu”, povesteşte Corneliu Zelea Codreanu despre Focşanii anilor 1925.



Gogu Puiu, liderul mişcării anticomuniste din Dobrogea

Buzău

Legionarii refugiaţi în Munţii Buzăului erau sprijiniţi de preoţi

Zeci de buzoieni cu un trecut politic în rândurile partidelor istorice şi ale Mişcării Legionare au format rezistenţa anticomunistă din munţi, care era coordonată de Cornel Şercăianu, medic veterinar. Ei refuzau înregimentarea în noul cadru politic şi erau extrem de vânaţi de organele represive. Oamenii sperau la o răsturnare a regimului comunist, prin începerea de către americani a unui nou război împotriva sovieticilor.

Slobozia

Scurta istorie a cuiburilor de legionari din Slobozia. Micul oraş din Bărăganul interbelic tulburat de manifestaţii, revolte de stradă şi arestări

Într-o amplă lucrare de cercetare a modului în care s-a înfiinţat şi a existat Mişcarea Legionară în judeţul Ialomiţa, profesorul Valentin Gheorghe Prezintă pe larg prezintă pe larg dezvoltarea acestei formaţiuni în Bărăgan.

El relatează faptul că în Ialomiţa, Mişcarea Legionară a luat fiinţă în anul 1933, la Slobozia. La vremea respectivă, reşedinţa judeţului era Călăraşiul, însă legionarii au ales Slobozia din cauza „situaţiei jalnice în care se afla urbea”.

Fondatorul primului cuib de legionari din judeţ şi a organizaţiei judeţene din Slobozia a fost doctorul Ion Pantelimon, medicul primar al oraşului.

Călăraşi

Soţia Căpitanului legionarilor, deportată într-un sat din Bărăgan. Elena Codreanu creştea găini şi vindea ouă

Căpitanul, aşa cum era numit Codreanu, s-a căsătorit pe 14 iulie 1925 cu  Elena Ilinoiu. Viaţa alături de soţul său a fost o suferinţă fără margini. Femeia, care a decedat la 5 septembrie 1994, a stat în închisori mai bine de 10 ani, odată cu invazia sovietică şi instaurarea regimului comunist:Mislea, Târgşor, Arad, Oradea. A mai fost trimisă pentru 5 ani în lagărul de muncă de la Loteşti, unde a stat 2 ani, pentru ca apoi să fie deportată în Bărăgan şi eliberată abia în 1963.

Oradea

Avocatul Ioan Petrugan, ani grei de închisoare pentru apartenenţa la  Mişcarea Legionară

De profesie avocat, Ioan Petrugan a avut aparteneţa politică de legionar. În 1936, la vârsta de 16 ani se înscrie în Frăţia de Cruce, devenind şeful acesteia de la Şcoala Normală din Arad, fiind menţionat în acest sens de către Viorel Gheorghiţă în volumul său de memorii “ET EGO”, apărut în 1994 la Editura “Marineasa” din Timişoara. Activează apoi în organizaţia legionară condusă de Şandru Aurel din Oradea.

Piatra Neamţ

Cum îşi făceau de cap legionarii în Neamţ după ce „Căpitanul” a ajuns deputat al judeţului. Părintele Iustin, ani grei de temniţă pentru simpatii legionare

În august 1931, la un an de la înfiinţarea partidului Garda de Fier şi la patru ani de la înfiinţarea mişcării legionare, Corneliu Zelea Codreanu a devenit pentru prima dată parlamentar, ca deputat de Neamţ.
 
Alegerile parlamentare parţiale în judeţul Neamţ au venit pe fondul unei crize economice profunde, la conducerea ţării aflându-se un guvern de „uniune naţională”, condus de prim-ministrul Nicolae Iorga. În Neamţ se vacantase un post de deputat la puţin timp după alegeri, Mihail Manoilescu renunţând atât la portofoliul sau ministerial, cât şi la locul sau de deputat de Neamţ, eliberand astfel un mandat parlamentar.

Mehedinţi

Liderul Mişcării Legionare, judecat la Turnu Severin

La Drobeta Turnu Severin a avut loc procesul liderului Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. A fost un eveniment care a creat în epocă o stare de efervescenţă şi de interes cu totul deosebită. În Mehedinţi, legionarii au fost la putere pentru o scurtă perioadă, din septembrie 1940 până în ianuarie 1941. A fost numit un prefect legionar, Chişu Axente, care provenea dintr-o familie originară din Transilvania, o familie românească cunoscută, promotoare a mişcării naţionale româneşti.

Botoşani

Povestea cuiburilor legionare, o istorie tabu a Botoşaniului:locul unde a fost şcolit Corneliu Zelea Codreanu şi unde a predicat ”apostolul” Dumitru Moldovanu

Botoşaniul ocupă un loc de frunte  în istoria mişcării legionare. De altfel, cel care a întemeiat ”Legiunea Arhanghelului Mihail” în anul 1927 şi a făcut cunoscută mişcarea în ţară, reuşind chiar în 1937 să ocupe locuri în Parlament cu partidul ”Totul pentru Ţară”, ”căpitanul„ cum era cunoscut printre camarazi, Corneliu Zelea Codreanu, a studiat la şcoala de infanterie de la Botoşani.
 
Născut în 1899 la Huşi, Corneliu Zelea Codreanu, după ce a urmat cursurile Şcolii Militare de la Mănăstirea Dealu şi după ce a fost plecat o scurtă perioadă pe front, la 1917, a fost înscris la Şcoala Militară de Infanterie de la Botoşani.

Mureş

Poveştile legionarilor:1936, anul în care Congresul Tinerilor Creştini de la Târgu-Mureş a decis „listele morţii“

În aprilie 1936, la Târgu-Mureş a avut loc un aşa-numit Congres Studenţesc. Peste 4.000 de tineri legionari din Bucureşti, Iaşi, Chişinău au luat parte la Congresul din 3-5 aprilie, organizat la Palatul Culturii. Aici au fost întocmite acele listele cu viitoarele victime ale asasinatelor comise de legionari.

La acest material au contribuit:Ionuţ Benea, Ştefan Both, Alina Pop, Sabina Ghiorghe, Simona Suciu, Bogdan Iancu, Andreea Mitrache, Mugurel Manea, Ionuţ Dima, Borcea Ştefan, Iulian Bunilă, Mădălin Sofronie, Ionela Stănilă, Claudia Bonchiş, Mariana Iancu, Florin Jbancă, Corina Macavei, Cosmin Zamfirache, Ana Gajdo.

Continuarea pe adevarul.ro