Autor 4298 vizualizări


Unul dintre cele mai vechi monumente istorice din judeţul Vâlcea, Fostul Schit cu hramul “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, din satul Valea Râului (comuna Galicea, judeţul Vâlcea), localitate aflată pe partea stângă a râului Topolog, este ctitoria marelui logofăt Teodosie Rudeanu, între anii 1596-1597, în timpul domniei lui Mihai Viteazul.În anul 1699, schitul împreună cu averile sale a fost închinat ca metoh al Episcopiei Râmnicului.

Lăcaşul a fost iniţial schit de călugări până în anul 1864 când, în urma secularizării, moşia este atribuită ţăranilor clăcaşi ce existau pe moşie. Chiliile monahilor de la schit nu s-au mai păstrat. Catagrafia bisericilor din anul 1824 descrie monumentul istoric şi toată averea acestui lăcaş:„Biserica nezugrăvită, învelităcu şindrilă de gorun şi cuie de fier, de de ani patru, văruită de cinci luni. Patru odăi meremetisite şi iarăşi asemenea învelite şi tot dintr-aceeaşi vreme. Asemenea şi clopotniţa meremetisită şi învelită din aceeaşi vreme, fără clopot. Schitul împrejmuit cu zid. Cărţile toate sunt româneşti, 12 minee de lună în şase tomuri, o evanghelie, un liturghier;o psaltiră, un octoih, un apostol, o cădelniţă veche, un rând de odăjdii preoţeşti, două sfetnice mari de lemn şi două mici, o moşie Flămânda ce esteschitişorul zidit pe ea cu două cârciumi şi două pătule de porumb, o moară făcaie în apa Topologului, o viişoară ce se cheamă Pârlita, 400 stânjeni moşie ce se cheamă Dobreşti, cu o cârciumă, 50 de stânjeni pământ în salul Urşi şi urmează în încheiere numele celor 14 ţigani ai schitului”.

Teodosie Rudeanu, ctitorul Mănăstirii Flămânda şi sfetnic de încredere al lui Mihai Viteazul, este una din personalităţile cele mai de seamă ale epocii. Om energic şi diplomat abil, „cel mai profund om de sfat aldomnitorului”, aşa cum spunea Bogdan Petriceicu Hasdeu, s-a născut în satul Ruda, comuna Budeşti, fiind primul vlăstar din cei şapte fii ai lui Ivan şi al Mariei. În 1595, făcea parte din solia boierilor munteni, conduşi de mitropolitul ţării, ce încheie la Alba-Iulia un tratat cu Sigismund Bathory. Logofătul îl însoţeşte pe Mihai Viteazul în campania din Transilvania şi face parte din Divanul din Alba-Iulia. În august 1600, este trimis sol la împăratul Rudolf II, la Praga. În timpul campaniei împotriva lui Ieremia Movilă, este, un timp, guvernator al Transilvaniei, dar, după înfrângerea lui Mihai, trece de partea Movileştilor şi este numit mare logofăt. După înfrângerile de la Mirăslău şi Bucov, pe Teleajen, Mihai se retrage spre apus, la Curtea de Argeş, „până la satul Ruda” (comuna Budeşti-Vâlcea). Aici a ajuns Mihai Viteazul la 20 octombrie 1600, unde şi-a organizat tabăra militară ce cuprindea mai mult de 10.000 soldaţi. Domnitorul a stat, la boierii Rudeni, mai mult de o lună, până la 26 noiembrie.

Teodosie Rudeanu rămâne în istoriografia românească prin cronica oficială scrisă la curtea domnească din Târgovişte, până în anul 1597. Este singurul istoriograf care a scris cu exactitate despre Mihai Viteazul şi faptele sale măreţe, lăsând posterităţii informaţii însemnate, neconsemnate de alte izvoare istorice.

A adormit întru Domnul la 28 mai 1621 şi a fost înhumat la ctitoria sa de la Flămânda. Piatra tombală, aşezată în pronaos, în partea din dreapta, având în câmp cinci motive ornamentale, are înscrisă o inscripţie deteriorată care astăzi nu mai poate fi citită. Reproducem textul aşa cum l-a descifrat regretatul Constantin Bălan, în urmă cu mulţi ani:„Aceas[tă] piatră[este] [pre] groapa ju|pa[n(ului) Theod(o)sie logofet, feciorullogofetulŭ Ivan d(in) Ruda] [...] [şi s-au p]rista[vit | în zilel(e) Radu(lui) voevod s(i)n Mi(h)ni voevod, luna mai 2[8] zile], [v(ă) l(ea)]t 7129[1621]”.Tot în pronaos, în partea stângă se află şi mormântul soţiei sale, Stanca, moartă la 28 mai 1584:„A răposat roaba lui Dumnezeu, jupâniţa Stanca a jupanului Teodosie mare spătar, fiica lui Balea[sau Vladul] ban din Cocorăşti, în zilele domnului, Petru voievod, luna mai, în[.], ziua înălţarea Domnului;şi a fost milos­tivă, în tinereţea ei la 24de ani;în anul 7092;şi blândăla casa ei[...] veşnica ei pomenire”.

Ansamblul fostei mănăstiri a fost restaurat de mai multe ori în secolele XVIII, XIX şi XX. La refacerea din secolul al XIX-lea biserica a fost tencuită şi pictată din nou.

S-au împlinit, de curând, 390 de ani de la trecerea în eternitate a marelui logofăt Teodosie Rudeanu, cronicar, diplomat, ctitor de lăcaşuri sfinte, militar şi sfetnic al domnitorului Mihai Viteazul, iar vâlcenii îi păstrează vie memoria.

                                               

drd., director la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Vâlcea

""