Ruginoasa, scena unui dramatic roman de dragoste
De Ruginoasa, acest castel construit pe la 1800 şi socotit pe atunci ca unul din cele mai frumoase din Moldova, sunt legate episoade dramatice din viaţa unor bogate şi influente familii boiereşti din veacul al XIX-lea, de viaţa lui Alexandru Ioan Cuza.
Sturdzeştii, Ghiculeştii, Roznovăneştii. Trei familii boiereşti care se vor înfrunta la Ruginoasa şi unii vor da tribut de sânge lespezilor castelului.
La începutul veacului al XIX-lea, proprietari la Ruginoasa erau Sturdzeştii. Când bătrânul Săndulache s-a stins, castelul a revenit fiului său Costache, „om josnic şi arogant”, poreclit „beţivul”. Nu cruţa niciun efort pentru a parveni, abuzând de puterea, averea şi legăturile pe care le avea, profitând şi de faptul că era văr cu domnitorul Mihail Sturdza.
Din neamul Ghiculeştilor, Maria, fiica lui Dumitru Ghica-Comăneşti, apreciat pe atunci ca unul dintre cei mai bogaţi boieri din Moldova, avea să-şi poarte şi ea paşii prin acelaşi castel de la Ruginoasa.
Pe lângă familiile Slurdzeştilor şi Ghiculeştilor, o puternică şi bogată familie a vremii era a Roznovăneştilor. Şeful acesteia din urmă, Gheorghe Rosetti-Roznovanu, proprietar al moşiei Stânca de lângă Iaşi, dispunea de o avere imensă, strânsă între anii 1806 şi 1812, când a îndeplinit funcţia de mare vistiernic.
Acestea sunt, pe scurt, familiile ai căror membri se vor înfrunta cu pasiune la Constantinopol, pe drumurile Rusiei şi la Iaşi, sfârşind, într-un fel sau altul, la palatul din Ruginoasa.
Maria Ghica era socotită de contemporani ca fiind de o frumuseţe „strălucită”. Despre ea, Gheorghe Sion a scris că „toate graţiile din mitologie îi făcuseră parte din darurile lor. Totul, figură, talie, spirit erau în perfecţiune la dânsa, se putea zice că reprezintă idealul frumuseţii perfecte”. Îndrăgostită de poetul Alexandru Beldiman, a renunţat curând la el şi, în 1824, s-a căsătorit cu beizadea Nicolae Sturdza, fiul domnitorului Ioniţă Sandu Sturdza.
Deoarece acesta era ostatec la Constantinopol, căsătoria s-a oficiat acolo. În scurtă vreme, Maria – devenită cucoana Marghioliţa Sturdza – a speriat lumea cu frumuseţea ei. Mulţi dintre ambasadorii din Constantinopol şi ataşaţii acestora se învârteau în jurul ei, se certau şi ajungeau la duel aspirând la prietenia sau favorurile frumoasei moldovence. A circulat chiar zvonul că însuşi sultanul Mahmud al II-lea, văzând-o la paradă, uimit de frumuseţea ei, a invitat-o la palat să-i viziteze haremul.
Izbucnirea unui nou război ruso-turc devenise iminentă. Marghioliţa Sturdza, nevoind să fie supusă regimului de închisoare rezervat ostaticilor consideraţi prieteni duşmanilor imperiului otoman, şi-a părăsit soţul şi, urcându-se pe un vapor, s-a întors în ţară. După încheierea păcii de la Adrianopol a voit să plece în Rusia cu generalul cneaz Muhanov, dar fiindcă acesta nu i-a asigurat, la plecarea din Iaşi, mijloace comode de transport, cum era ea obişnuită s-a certat cu el, l-a palmuit şi de la Sculeni s-a reîntors în Iaşi.
La puţin timp după aceste întâmplări, cucoana Marghioliţa s-a recăsătorit cu marele logofăt Costache Sturdza, stăpânul Ruginoasei, neţinând seama că el se apropia de 60 de ani, că mai fusese căsătorit şi că avea patru copii mari;o interesa numai uriaşa avere al cărei posesor era. Costache Sturdza o iubea „la nebunie”, dar ea nu-l răsplătea cu aceeaşi monedă.
Unul dintre don juanii Iaşului vremii, Nicolae Roznovanu, fiul lui Gheorghe Roznovanu, a început să facă o curte asiduă cucoanei Marghioliţa, deşi era văr primar, după tată, cu primul ei soţ, beizadea Nicolae Sturdza, cel redus la minte, care murise în anul 1832.
Ca să scape de curtezanul soţiei sale, Costache Sturdza a întreprins cu aceasta o călătorie prin întreaga Rusie. Nicolae Roznovanu i-a urmărit însă îndeaproape, închiriind apartamente în aceleaşi hoteluri. Aproape ruinat, Costache Sturdza s-a întors în ţară, urmat bineînţeles de Nicolae Roznovanu. Aici şi-a refăcut în scurt timp averea, acceptând postul de ministru al afacerilor „dinlăuntru” oferit de domnitorul Mihalache Sturdza.
Vizitele dese, pe care Nicolae Roznovanu continua să le facă cucoanei Marghioliţa, deveniseră subiectul cel mai picant de discuţie în societatea ieşeană a timpului. Ca să curme această situaţie, în înţelegere cu Nicolae Roznovanu, Marghioliţa a pus la cale un plan prin care urmărea să-l oblige pe Costache Sturdza să divorţeze. Evenimentele petrecute au luat însă o turnură dramatică.
restul pe Istorii Regasite
