Autor 25964 vizualizări


Printre inventatorii pe care România i-a dat lumii, un loc special îl ocupă cei trei pionieri ai aviației. Fără Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă – ingineri și inventatori români – istoria aviației ar fi arătat, poate, altfel. De-a lungul vieților lor, cei trei au arătat că aproape nimic nu e imposibil – nici măcar zborul.

Traian Vuia nu s-a lăsat descurajat de sceptici

Traian Vuia s-a născut în 1872 în Imperiul Austro-Ungar, într-un sat din comitatul Caraș-Severin, în familia unui preot. După ce urmează școala primară la Bujor și Făget, apoi liceul la Lugoj, tânărul Vuia – pasionat deja de mecanică și fizică, fascinat încă din copilărie de zmeie – pleacă la Budapesta pentru a urma cursurile școlii Politehnice. Din lipsa mijloacelor financiare, renunță la aceste studii și se înscrie în schimb la facultatea de drept și lucrează în paralel la birouri de avocatură pentru a-și câștiga existența. 

După ce se întoarce la Lugoj, Traian Vuia se dedică pasiunii sale și încearcă să facă zborul uman posibil. Încearcă să construiască un prim aparat de zbor, dar renunță la proiect tot din cauze financiare. În  1902, se hotărâște să plece la Paris, sperând că acolo va găsi sprijinul și finanțarea necesare.  În 1903, el prezintă Academiei de Științe de la Paris un proiect de aeroplan – susținând că este posibil să zbori cu un aparat mai greu decât aerul. Proiectul îi este respins, pe motiv că această chestiune „nu este decât un vis”. 

În pofida scepticismului celor din jur, Traian Vuia nu renunță la proiect și primește un brevet pentru „aeroplanul-automobil”. Aparatul – care va fi numit Vuia I și poreclit „Liliacul” din cauza aspectului său – va fi gata abia în 1905. Avea o greutate de 250 de kilograme și un motor de 20 CP. Vuia zboară cu „Liliacul” pentru prima dată pe 18 martie 1906, în apropiere de Paris. Aparatul a reușit să decoleze, s-a ridicat la o înălțime de un metru și a parcurs o distanță de 12 metru. Astăzi pare puțin, dar pe-atunci era o realizare incredibilă. 

Cele mai importante ziare din Occident au relatat atunci reușita lui Vuia:devenise primul om care a zburat cu un aparat echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare. 

Traian Vuia se stinge din viață în septembrie 1950. Este înmormântat în București, la cimitirul Bellu.

Aurel Vlaicu și primul avion conceput, realizat și pilotat în România

Aurel Vlaicu s-a născut tot în Imperiul Austro-Ungar, în Hunedoara, în anul 1882. După studii la Orăștie și Sibiu, a plecat în Germania la studii de inginerie, la Technische Hoschschule München. A rămas apoi în străinătate, angajându-se la uzinele Opel din Rüsselsheim. 

A revenit acasă în 1908 cu planurile pentru un planor, pe care îl construiește el însuși și cu care face mai multe zboruri în anul 1909. În toamna aceluiași an, se mută în Regat, la București, unde primește sprijinul autorităților și începe să lucreze la primul său avion, Vlaicu I, pe care îl testează cu succes în iunie 1910. 

Era zborul primului avion conceput, realizat și pilotat în România. Se întâmpla pe 17 iunie 1910, pe Dealul Cotrocenilor. Vlaicu I n-a zburat decât 50 de metri, la o înălțime de 3-4 metri, dar a fost suficient pentru creatorul său:„Nici Alpii nu mi-i închipuiam mai înalţi ca înălţimea la care mă ridicasem eu. Fiindcă patru metri erau pentru mine un record care-mi consacra maşina. Zburasem şi aceasta era principalul.

În timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, Aurel Vlaicu a executat mai multe zboruri de recunoaștere deasupra teritoriului bulgar. Aviatorul a murit în același an, în septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa în zbor Munții Carpați. Avionul său s-a prăbușit în apropiere de Câmpina.

Efectul Coandă 

Henri Coandă, născut în ziua de 7 iunie 1886, a fost fiul generalului Constantin Coandă. Pasioant de mic de vânt, Henri Coandă a vrut să se dedice studiului fizicii, dar a fost împins de tatăl său spre o carieră militară. După trei ani de studiu la liceul Sf. Sava, urmează liceul militar din Iași, apoi Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București. Urmează apoi studii în străinătate, la mai multe facultăți tehnice, după care se întoarce în țară.

I se dă voie să părăsească armata după ce fusese deja încadrat ca ofițer activ, căci superiorii lui și-au dat seama că tânărului inginer nu i se potrivește defel această carieră. Odată scăpat de această povară, Henri Coandă pleacă – cu automobilul – spre Orient, călătorind pe ruta Isfahan-Teheran-Tibet. Întors în Occident, se înscrie la noua Școală superioară de aeronautică și construcții de la Paris, și termină studiile ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici.

Henri Coandă construiește primul avion cu reacție, pe care îl prezintă la Salonul internațional aeronautic din capitala franceză în 1910. A fost doar prima dintre numeroasele sale reușite pe tărâmul ingineriei. Coandă va continua să construiască avioane în următorii ani, inovând mereu tehnologia aviatică, iar în anii '30 descoperă ceea ce cunoaștem astăzi drept „efectul Coandă” – devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe. 

Stabilit în străinătate timp de mai multe decenii, Henri Coandă a revenit în România în 1969. A murit trei ani mai târziu, în noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani. 

""