Autor 16526 vizualizări


Muzeul de Istorie din Bucureşti ţine inima reginei Maria, din respect pentru ea, departe de ochii publicului. Sipetul stă în pivniţa muzeului, protejat de o cutie de pantofi portocalie marca "Sabatini Italy". Îngrijitoarea a deschis şi închis sipetul, apoi l-a aşezat direct pe jos, pe mocheta călcată de toţi vizitatorii, şi, în cele din urmă, a luat decizia de a-l pune pe cutia de pantofi, "pentru o poză mai bună", relatează romanialiberă.ro

Instantaneul nu a mai avut însă loc pentru că a intervenit muzeograful Alexandru Arbunescu, aflat de faţă:"Haideţi, nu cred că e nimerit să faceţi asta!". Stânjeneala a durat câteva secunde, după care muzeograful a explicat de ce inima şi caseta mică nu sunt în niciun fel vizibile în muzeul de istorie. "Ar fi o lipsă de respect faţă de Majestatea Sa ca inima să fie expusă în public, ca orice altă curiozitate". Întrebat de ce s-a putut totuşi ca sipetul mare-cel din argint aurit, cu însemnele reginei Maria şi regelui Ferdinand-să fie expus, Alexandru Arbunescu a adus în discuţie valoarea de patrimoniu a piesei:"Noi avem expuse foarte multe obiecte care au aparţinut familiei regale şi reliefăm în acest fel istoria regalităţii din România. Avem coroanele reginelor, sceptrul regelui Ferdinand, săbiile regelui Carol I şi o serie de alte bijuterii". Însă la întrebarea "De ce nu pot să stea la un loc inima şi cele două casete?", muzeograful şi-a pierdut răbdarea şi a replicat:"Dumneavoastră v-ar conveni să fie expusă inima cuiva din familia dumneavoastră, Doamne fereşte?!".

Directorul organizaţiei "Fiii şi Prietenii Branului", Emil Stoian, care a publicat în anul 2005 cartea "Inima reginei Maria", a precizat:"Eu nu ştiu ce se întâmplă cu inima şi cu casetele, ştiu doar că trebuie făcută o reparaţie istorică, creştină, morală faţă de regina Maria. Rămăşiţele pământeşti ale unui om să stea unde le-a dus familia. Nu mi se pare normal ca o parte din corpul ei să zacă pe un raft de plastic. Atâta tot". Organizaţia pe care o reprezintă s-a alăturat, în 2009, unei încercări a autorităţilor din Bran de a readuce inima în localitate. Lucrurile păreau atunci ca şi rezolvate, mai ales după ce Ministerul Culturii a arătat că susţine iniţiativa."Cei de la Bucureşti ne-au refuzat dintr-un motiv stupid: că nu am putea să asigurăm securitatea piesei", a afirmat primarul din Bran, Gheorghe Hermeneanu, întărind spusele Principelui Duda. Directorul Muzeului de Istorie nu a confirmat această versiune, dar a justificat refuzul, scrie
 romanialibera.ro:"Consiliul Local Bran nu are niciun temei legal să solicite returnarea inimii. Nu are dreptul, ca instituţie publică, să ceară ceva ce ţine de intimitatea unei persoane şi a unei familii".

Aşa cum a cerut regina Maria în testamentul redactat în 1933, inima sa a fost îmbălsămată, pusă într-o casetă de argint octogonală şi învelită într-un steag dublu-pe de o parte drapelul României, pe de alta steagul Marii Britanii. Toate acestea au încăput apoi într-o altă casetă, din argint aurit şi cu ornamente din pietre preţioase. Întreg ansamblul a fost transportat cu vechiul bric Mircea la reşedinţa reginei din Balcic, unde a fost depusă cu toate onorurile:tunurile distrugătorului "Regina Maria" au tras 21 de salve, iar gorniştii companiei de marină au sunat stingerea. După pierderea Cadrilaterului, Principesa Ileana a ordonat construcţia capelei "Inima Reginei Maria" la Bran. Acolo au fost depusă casetele cu inima într-un sarcofag de marmură. Însă în 1968, capela a fost profanată de comunişti, inima a fost scoasă din sarcofagul de marmură şi dusă apoi, împreună cu casetele, la Muzeul de Istorie.