Rolul bolșevicilor în atacarea ostașilor transilvăneni în Chișinău în 6 (19) Ianuarie 1918

Autor 2226 vizualizări


În 6 ianuarie (după calendarul nou 19 ianuarie) 1918 a avut loc un conflict sângeros în Chișinău, capitala proaspetei Republici Democratice Moldovenești. Bolșevicii ruși din Frontotdel, o ramură a organizației bolșevice ROMCEROD din Odesa, au atacat trenul cu care a venit de la Kiev un batalion al voluntarilor transilvăneni, format din foști prizonieri de război.

O mare parte a românilor din Transilvania, care au căzut prizonieri la ruși în timpul războiului, au format batalioane românești și s-au alăturat treptat Armatei Române din România, traversând cu trenul Ucraina și Basarabia. Ultimul eșalon, format din circa 850 soldați români din Transilvania, au ajuns în Chișinău în 6 ianuarie 1918.

În Chișinău agitatorii bolșevici au ocupat înainte cu câteva zile gara, telegraful și poșta. Speriați de amploarea acțiunilor bolșevicilor, reprezentanții Sfatului Țării, organism de tip parlamentar care conducea Republica Democratică Moldovenească, au solicitat Guvernului României să trimită armată organizată care să îi alunge pe bolșevici, cerând în mod special voluntari ardeleni. În acest context, eșalonul care venea de la Kiev ar fi trebuit să rămână la Chișinău la dispoziția Sfatului Țării.


Bolșevici în Chișinău, în anul 1918

Comunicațiile erau controlate de bolșevici, care probabil că au interceptat transmisiile telegrafice. La sosirea trenului în gara din Chișinău, pe acoperișul gării și în alte puncte strategice erau deja montate mitraliere, iar bolșevicii erau pregătiți să organizeze o ambuscadă. Soldații români transilvăneni nu se așteptau la o confruntare, fiecare soldat avea la el doar câte cinci gloanțe, restul muniției fiind păstrată într-un vagon separat.

Comisarul bolșevicilor de la gara din Chișinău a oprit trenul și a cerut soldaților să predea armele. Soldații români au răspuns că nu pot preda armele fără ordin de la consulul român sau consulul francez din Chișinău și au cerut să fie adus acolo unul dintre aceștia. Între timp bolșevicii au răspândit prin Chișinău zvonul că au venit românii să cucerească orașul Chișinău și să anuleze toate libertățile dobândite prin revoluție, la chemarea Sfatului Țării. S-au adunat la gară soldați moldoveni înarmați, care i-au întrebat pe românii din tren ce vor să facă. Aceștia le-au răspuns că vin de la Kiev și merg la Iași. Cineva din partea moldovenilor a tras un foc de armă, care a declanșat măcelul.

Jurnalistul moldovean de la ziarul Cuvânt Moldovenesc descrie astfel confruntarea: ”transilvănenii nu au vrut să se bată, iar ai noștri, și mai ales proștii de moldoveni, trăgeau din puști și din mitraliere, cum n-au tras nici la front în nemți”. Românii s-au predat ”zicând că nu vor să verse sânge frățesc”. Moldovenii au început să îi bată pe transilvăneni. ”Mă podidesc lacrimile și nu pot ținea condeiul, ca să scriu, cum s-au luptat amăgiții de moldoveni cu frații lor!”, scrie jurnalistul de la Cuvânt Moldovenesc.

Soldații români din Transilvania au fost bătuți, dezbrăcați, batjocoriți și purtați pe străzile orașului Chișinău. Bolșevicii au răspândit zvonul că mai vin români și orașul Chișinău trebuie apărat. Au fost împărțite armele luate de la soldații români și a mai fost prădat un depozit de armament.

În efuziunea revoluționară a momentului, au fost descărcate armele într-un avion care zbura deasupra orașului, iar în noaptea ce a urmat se trăgea în aer chiar și cu tunurile. Au fost ucise câteva persoane și rănite altele în oraș din cauza gloanțelor și schijelor.

În seara zilei de 7 ianuarie, rușii și moldovenii au atacat depozitul de alimente din Strășeni, de lângă Chișinău. Acest depozit a fost constituit cu acordul guvernanților din Chișinău și era păzit de câțiva zeci de soldați români. O telegramă trimisă de un anonim afirma că la Strășeni au sosit două eșaloane de soldați români care vor să cucerească orașul Chișinău. Așa că rușii și moldovenii au mers acolo și i-au luat prizonieri pe românii care păzeau depozitul de alimente.

În aceeași noapte a fost prădată de bolșevici comisia interaliată, formată din reprezentanți ai Franței, Angliei și Statelor Unite. Comisia cumpăra alimente din Basarabia și avea circa 2 milioane de ruble. Acești bani au fost furați de o ceată de soldați bolșevici. Zvonurile spuneau că 150.000 ruble au fost date soldaților moldoveni care au fost împreună cu bolșevicii ruși.

Din cauza anarhiei din Chișinău, redacția ziarului Cuvânt Moldovenesc susținea în paginile sale că ”numai oastea străină ne poate mântui”.

Surse:

Ardealul, an II, nr. 3, din 13 ianuarie 1918, articolul ”Un Blăstăm. Cum au primit Moldovenii pe frații lor din Transilvania la Chișinău”.
Cuvânt Moldovenesc, an V, nr. 5, din 14 Ianuarie 1918, articolul ”Bolșevicii la Chișinău”.
Țurcanu Ion; Istoria românilor: Cu o privire mai largă asupra culturii române, Ed. Istros, Brăila, 2007.

Articol publicat inițial pe www.EuropeCentenary.eu: The role of the Bolsheviks in attacking the Transylvanian soldiers in Chisinau in 6 (19) January 1918

""