Autor 1525 vizualizări


 

Ocupanții sovietici au dorit să pună bazele unei noi ordini în Ungaria, să construiască o lume în care nu mai era loc pentru vechile valori sau virtuți. Ungaria trebuia să renască sub imaginea unei copii fidele a Uniunii Sovietice. Lumea nouă trebuia să fie o lumă sovietică, potrivită pentru oameni sovietici.

Însă în această lume, așa cum și-o imaginau sovieticii și comuniștii, majoritatea maghiarilor nu s-a regăsit. Religia era perscutată;în locul lui Dumnezeu, Partidul le cerea oamenilor să-i venereze pe Stalin și pe Rákosi. Patriotismul fusese transformat în crimă, iar maghiarilor li se cerea să se identifice cu țelurile și interesele Uniunii Sovietice. Numeroase familii au fost distruse pentru că ocupanții încurajau despărțirea generației tinere de cea veche, coruptă de fostul regim burghez. Devenise obligatoriu să oferi informații poliției politice despre familia ta:Pavlik Morozov, copilul sovietic care și-a denunțat propriul tată, era prezentat drept model de urmat. Și toți cei care nu erau dispuși să accepte această lume nouă urmau să se confrunte cu mașina de teroare a partidului.

În aceste condiții, în Ungaria s-a dezvoltat o mișcare de rezistență extinsă la toate nivelele societății. Au fost puține zone ale țării în care să nu fi existat niciun grup de rezistență, oricât de restrâns. La fel ca în celelalte state căzute sub dominația sovietică, unii oameni au fost dispuși să lupte cu arma în mână, au elaborat și au distribuit manifste și au sperat, în zadar, la un ajutor din partea Occidentului. Pentru toți acești oameni, Partidul hotârăse că nu exista decât o soluție:pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viață.

Între 1945 și 1956, aproximativ 50.000 de oameni au fost aduși în fața justiției sub acuzația de răzvrătire împotriva regimului. Dintre aceștia, câteva sute au fost executați.

În Békéssámon, Mișcarea de Rezistență Maghiară a activat mai bine de patru ani. Manifestele sale au ajuns în toată țara, cu mesaje precum „Suntem cu ochii pe tine, informatorule!” sau „Câmpiile maghiare plâng, zdrobite sub picioarele rusești”. Din această grupare de rezistență au făcut parte doar câțiva zeci de oameni. Capturați, doi dintre ei au fost condamnați la moarte, iar restul la închisoare. La Farkasfa, un sătuc din comitatul Vas, AVH a arestat 80 de persoane pentru că ar fi ajutat mai mulți oameni să treacă granița ilegal. Doi dintre aceștia au fost omorâți în bătaie în timpul anchetei, șapte – între care și o femeie – au fost excutate, iar ceilalți au fost condamnați la închisoare.

Exemplele sunt nenumărate – în toate regiunile țării, din fiecare generație, din fiecare strat social, s-a născut un grup de rezistență. Studenți ai căror școli au fost închise, ai căror profesori au fost deportați sau arestați, ai căror părinți au fost arestați;ofițeri care nu puteau să accepte că țara lor ajunge satelit al Uniunii Sovietice;muncitori chiar, care își apărau drepturile pentru care luptaseră;țărani, ale căror vieți erau distruse de vânătoarea de culaci, de cotele imposibile de îndeplinit;profesori, avocați, doctori, care nu suportau încălcarea drepturilor politice. Toți își doreau o țară liberă, independentă, democratică, în care să nu trăiască în frică. 

 

 

 


Sursa: TerrorHaza.hu

""