Reabilitarea Ioanei D’Arc
Pe 7 noiembrie 1455, la Catedrala Notre–Dame din Paris, a început procesul de reabilitare a eroinei franceze Ioana D’Arc. Trecuseră 24 de ani de când ea fusese arsă de vie, pe rug, de către englezi.
Cererea de reabilitare a fost făcută de mama Ioanei, Isabela, reprezentată de magiștrii Prevosteau și Maugier. Aceștia au prezentat viciile procesului de condamnare, printre acestea găsindu-se: acuzata nu a avut dreptul la avocat; episcopul care a anchetat-o a fost recuzat în mai multe rânduri de Ioana; judecarea cauzei era de competența scaunului apostolic și nu a unuia local; Ioana era minoră și nu putea fi judecată în lipsa unui apărător. După opt luni, tribunalul, reunit în sala mare a palatului arhiepiscopului din Rouen, a declarat nule sentințele primului proces.
Născută în anul 1412, în Burgundia, Ioana d’Arc a rămas în istorie datorită acțiunilor sale, care au schimbat soarta Războiului de 100 de ani, reușind să mobilizeze Franța pentru a înlătura dominația engleză. La numai 16 ani s-a prezentat în fața viitorului rege Carol al VII-lea al Franței, căruia îi dezvăluie patru profeții. Tânăra susținea că auzea voci de inspirație divină care o îndemnau să elibereze Orleans-ul, asediat de englezi.
Cazul Ioanei a stârnit vâlvă. Ea a fost interogată de mai mulți clerici și teologi, care au fost convinși că tânăra spunea adevărul. Ioana d’Arc a primit o armură și permisiunea de a conduce o armată. Prezența ei a stârnit o adevărată fervoare religioasă, armata condusă de ea reușind să obțină o victorie răsunătoare împotriva englezilor la Orleans. O victorie cu un impact psihologic uriaș pentru francezi.
Mobilizați de prezența ”Fecioarei din Orleans”, francezii au obținut o serie de victorii împotriva englezilor, în urma cărora, Carol al VII-lea a fost uns rege legitim al Franței în Catedrala din Reims.
Pe 24 mai 1430, Ioana d’Arc a fost luată prizonieră de un cavaler burgund și vândută englezilor. Ea era convinsă că va fi răscumpărată regele Carol al VII-lea, însă suveranul francez a refuzat să o ajute pe cea căreia îi datora tronul. Judecată de Inchiziție pentru erezie, Ioana d’Arc a fost condamnată la ardere pe rug și executată pe 30 mai 1431.
În 1894, Biserica Catolică a declarat-o pe Ioana venerată, în 1909 - preafericită și în 1920 – sfântă. Sfânta Ioana d’Arc este sărbătorită de credincioșii catolici în data de 30 mai.
