Autor 29332 vizualizări


Septembrie 1936. Opinia publica este martora unui foarte mediatizat proces, în care este implicat renumitul arhitect Liviu Ciuley, acuzat ca si-ar fi otravit amanta, frumoasa actrita Tita Cristescu. Iata o relatare a acestui scandal, preluata din paginile revistei "Realitatea ilustrata".

"Cine a ucis?"

Marele proces pasional care atrage cu atâta violenta atentia cetatenilor, si mai ales a cetatenelor, -procesul inginerului Ciuley, acuzat ca si-ar fi otravit iubita, pe Tita Cristescu, fosta actrita de o ferbinte frumusete-merita într-adevar popularitatea pe care o vedem.

Numai ca discutiile ni se par, în ziare si între cititorii de ziare, mutate din intima dramei în periferiile amorului propriu daca nu chiar ale prejudecatilor cele mai grosolane. Femeile, care se cred nedreptatite de barbati, îl acuza pe inginerul Ciuley, fara sa mai caute alte argumente decât convingerea lor intima ca:"Soro, toti barbatii este la fel; el a omorât-o".

În familiile în care exista certuri din pricina rudelor mai mult sau mai putin apropiate, acuzarea a trecut de la inginerul Ciuley, adus acum în fata juratilor, asupra cumnatului si surorii nefericitei Tita si argumentul suna aproape la fel ca cel de mai sus:"Soro, cumnatu-su a omorât-o! N-a vrut sa ma omoare si pe mine cumnatu-meu, pentru datoria aia de cinci mii de lei pe care o uitasem"?

Întâmplarea a facut sa stau de vorba, într-o familie distinsa, în jurul unei mese de ceai-ceaiul limpezeste facultatile intelectuale-cu unul din personajele cele mai interesante la descoperirea, anchetarea si cercetarea cauzelor crimei. Iata concluziile, absolut impartiale, la care a ajuns atunci numitul personagiu:
-"Am renuntat de mult la pretentia de a ma conduce dupa logica, adica dupa concluziile mele logice, atunci când e vorba sa judec purtarea oamenilor. Eu las faptele sa vorbeasca singure: nu le silesc sa vorbeasca mai mult, nu le marginesc întelesul, oricât ar fi de îngrozitor, de nenatural sau de necrezut. În împrejurarea care ne preocupa, mi se pare ca nu s-a descoperit nici un fapt care sa vorbeasca precis, raspicat, neîndoielnic ca inginerul Ciuley si-a otravit amanta. Presupunerile sunt numeroase si grave, unele uluitoare, dar nu e mai putin adevarat ca faptul cel mai neînsemnat din viata unui om poate da loc la coincidentele cele mai neasteptate. Legea, dupa mine, nu are caderea sa judece coincidente sau concluzii, ci numai dovezile sigure, faptele în toata goliciunea lor, mai cu seama când e vorba de un caz atât de grav cum e o crima si cu o osânda atât de cumplita ca munca silnica la noi, spânzuratoarea, ghilotina sau scaunul electric aiurea.

Cred ca inginerul Ciuley poate fi acuzat; dar poate fi osândit?...
Pun întrebarea, dar ma feresc sa raspund, deoarece va fi judecat nu numai de oameni, de legi, ci si de jurati, deci de sentimente si ratiuni individuale.
Dar numai inginerul Ciuley poate fi acuzat?...

Fara ca în seama sotilor Gregorian - sora si cumnatul victimei - sa existe coincidente atât de grave ca cele care apasa asupra inginerului Ciuley, exista totusi presupuneri pe care le poate justifica o minte normala în chip foarte firesc. Daca facem sa intervina caracterul cu deosebire pasional, nervos, al familiei victimei, banuielile, care cad asupra sotilor Gregorian, ar putea fi si mai grave.
Nu m-as mira - a încheiat importantul personagiu - ca la Curtea cu juri sa asistam la acuzatii reciproce: inginerul Ciuley sa acuze familia, care ar fi râvnit la averea victimei, si familia sa acuze pe Ciuley care fusese parasit de amanta!"

Lucrurile s-au petrecut întocmai;profetia s-a adeverit-si într-una din sedinte, procurorul a fost silit sa evacueze sala, din pricina pasiunilor contradictorii dezlantuite în timpul dezbaterilor.
Pentru cei care urmaresc acest proces-desfasurarea uneia din înfatisarile cele mai comune, mai triviale si mai tragice ale vietii noastre sociale-acuzarea dintr-o parte în alta sau chiar condamnarea, nu mai multumesc. Oricine ar fi condamnat sau oricine ar fi achitat în acest proces, în care au intervenit elemente ce depasesc psihologia, vointa sau actele unui ins oarecare, solutia va împaca poate instinctul nostru de dreptate, nu însa si constiinta.

Sentinta:În ultima zi, când aveau sa se întâlneasca pledoariile maestrilor acuzarii si apararii, si când apoi urma sa se dea verdictul, Palatul de Justitie a trait scene de genul acelora cari se petrec la marile procese pasionale, la Paris sau la New York. Femei, mai ales multe femei, au asistat la aceasta ultima si palpitanta sedinta.

Inginerul Ciuley a fost achitat... Iar moartea Titei Cristescu va ramâne de-a pururi învaluita în mister.