Autor 9871 vizualizări


Pe 8 decembrie 1920, avea sa se consemneze primul atentat cu bomba din istoria României, eveniment consumat în timpul ședinței Senatului din acea zi. Atentatul soldat cu morți și răniți a provocat panica în rândurile opiniei publice si politicienilor.Atentatul a avut loc la ora 14.40, când o bomba amplasata în spatele scaunului prezidential, ocupat de generalul Constantin Coanda, a explodat.  


Deflagratia a provocat moartea Episcopului Radu(foto) si ranirea grava a ministrului justitiei Dimitrie Greceanu, schijele provocându-i o rana severa la torace. Au mai fost raniti:senatorul Spiru Gheorghiu, caruia i-a fost zdrobit piciorul drept, Episcopul Nifon, Episcopul Ciorogariu si presedintele Senatului, generalul Coanda. Panica si nedumerirea au fost foarte mari, initial crezându-se ca s-a spart un calorifer. Victimele ar fi putut fi mai numeroase, dar din fericire, prezenta senatorilor în sala era destul de scazuta la acea ora.Imediat dupa atentat, toate iesirile din Senat au fost blocate, pentru a se face perchezitie persoanelor din tribunele publice, crezându-se initial ca bomba a fost aruncata de aici, fara a se descoperi însa atentatorul.Presa a acordat spatii largi acestei nefericite premiere. Ulterior gruparea condusa de Max Goldstein a fost acuzată de teribilul atentat.

Septicemie generala

La orele 3, 45 ministrul D. Greceanu si-a dat sfârsitul, de fata fiind d-na Greceanu si d. Hotban. Moartea se datoreste unei septicemii generale.

Agonia a`nceput pe la orele 2 d.a. 

Dupa doua ceasuri numai, în mijlocul sotiei, a rudelor si a câtorva prieteni devotati, cari au stat pâna în ultimul moment la capatâi, ministrul Justitiei si-a dat sfârsitul, la ora 3, 45 fix.

La baza hemii toracelui, plaga provocata de schije, avea marimea de 20 cm.
Dupa un ceas d. dr. Mina Minovici împreuna cu d. dr. Stefanescu preparatorul Institutului medico-legal a procedat la îmbalsamarea corpului regretatului disparut.

Dupa îmbalsamare, corpul a fost asezat într-o camera-   rezerva pâna la noi dispozitiuni.
Note biografice

Descendent al unei vechi familii boeresti, Dimitrie Greceanu întrupa în el calitatile clasei si virtutile neamului.

De o distintiune pâna la finete în apucaturi era în sentimente, democratul cel mai convins. 

În 1906 i s`a încredintat portofoliul justitiei în guvernul Gh.Gr. Cantacuzino nu numai pentru valoarea sa personala, dar ca un omagiu Moldovei în persoana unuia din cei mai alesi fii ai ei. Si acolo, si în guvernul conservator din 1911, si în guvernul de concentrare din Moldova în vremea razboiului si în actualul guvern pe ori unde a trecut. Greceanu a lasat urmele unei personalitati delicate a carei activitate n`avea nevoie sa fie sgomotoasa spre a fi realmente utila tarii si a carei gospodarii pricepute si oneste.
În patriotismul sau, în permanenta lui grije de a pune în concordanta faptele cu ideile, la începutul razboiului Greceanu, desi în vârsta, s`a înscris ca voluntar si a luptat cu vitejie pe front.

D. Greceanu era în vârsta de 59 de ani. Licentiat în drept al facultatii din Paris, a debutat în politica ca prefect al judetului Iasi, apoi a fost primar al orasului Iasi pe care l-a îmbogatit cu multe lucrari edilitare.
A intrat pentru prima oara în guvern la 1906 ca ministru al Justitiei, în cabinetul Cantacuzino.
La 1911 a intrat din nou în guvern ca ministru al lucrarilor publice, iar în Decembrie 1916 ca ministru de lucrari publice în guvernul de colaborare din Moldova, când a reorganizat transporturile de razboi. 

A fost în nenumarate rânduri deputat al Iasilor.

A facut campania din 1913 în Bulgaria si campania din 1916 ca simplu soldat în reg. 7 rosiori, luptând în prima linie.
A fost înaintat caporal pe câmpul de lupta cu ordin de zi si apoi sublocotenent.
În 1908 a fost ales sef al partidului conservator din Iasi.
El cade victima unui atentat odios.

Premiul pentru prinderea atentatorilor

Ministerul de interne va acorda un premiu de 200 mii lei acelei persoane care va descoperi pe atentatori sau va da indicatiuni precise asupra lor.

Starea celorlalti raniti

Eri la ora 4 jum. d. a. d-lui Spiru Gheorghiu i s`a amputat piciorul drept. Cauza care a determinat pe medici la aceasta e o cangrena care astupase artera femurala.

Amputarea a fost facuta de catre d. dr. Sebastian secundat de catre internii Copaceanu si Hristu. C.
Aseara la ora 7, vizitând pe episcopul Clorogarin si întrebându-l cum se simte, P.S.S. mi-a spus:
"Asta noapte am dormit bine. Ma simt însa buimacit. În fata primejdiei, totdeauna eu sunt tare".  La aceasta ora, ranitul a avut 38 de grade, ceea ce însemna o îmbunatatire a starei sale. Starea Episcopului Nifon al Dunarii de Jos este buna. Se crede ca nu se vor ivi complicatiuni.D. Tache Ionescu a sosit la spitalul Coltea la orele 6 d. a.  D. general Averescu a vizitat pe raniti la ora 7 seara, iar de aici a plecat la sanatoriul d-lui dr. Gerota. (...) Odata cu arestarea lui Alecu Constantinescu, si a complicilor sai, s`au gasit însa scrisori din cari reesea ca se vor savârsi atentate.

Circula zvonuri si unele ziare au si înregistrat ca masinile infernale sunt construite din obuse furate de la fortul Jilava. Nu se poate sti precis deoarece partea dinainte a lor-   din care s`ar putea face constatarea-   s`a sfarâmat în timpul exploziei. Tot asa nu se poate preciza de ce provenienta sunt proectilele:indiene sau straine. De altfel, în aceasta directiune cercetarile expertilor continua.

""