Autor 4029 vizualizări


O caracteristică fundamentală a elitei intelectuale este masculinitatea. Există foarte puține corpuri didactice feminine. A urmat o vie controversă, cu argumente pro şi contra, dacă o femeie poate să fie profesor.

O comisie numită de Simion Mehedinţi, pe atunci Ministru al Instrucţiunii publice, a dat un verdict negativ, cu următoarea încheiere:"oricât ar fi de evidente meritele unei femei şi oricât ar poseda cunoştinţele necesare care să o arate aptă de a ocupa o catedră universitară, în starea actuală a legislaţiei române [ . . . ] nu poate fi numită şi nu poate funcţiona ca profesor universitar".

Totul se lovea de faptul că femeile nu aveau drept de vot, iar profesorii universităţii alegeau un senator pentru Senatul României;însemna, pe cale de consecinţă, că un profesor trebuia să aibă şi drept de vot, să fie, aşadar, în mod obligatoriu bărbat. Până la urmă, s-a trecut şi peste această piedică, şi, la 16 noiembrie 1918, regele Ferdinand semnează decretul de numire a Verei Myller la Catedra de algebră superioară şi teoria funcţiilor. Aşa a ajuns o rusoaică cea dintâi-şi, pentru ani de zile, singura-profesoară universitară din România.