Preşedintele PE, Antonio Tajani: «Știu cât de activi, eficienți, deschiși și generoși sunt românii  Ați supraviețuit întotdeauna, devenind mai puternici» jpeg

Preşedintele PE, Antonio Tajani: «Știu cât de activi, eficienți, deschiși și generoși sunt românii. Ați supraviețuit întotdeauna, devenind mai puternici»

📁 Istorie recentă
Autor: Redacția

Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, vine miercuri, 21 noiembrie în România, în cadrul unei vizite de pregătire a preluării de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliul Uniunii Europene. Oficialul european se va întâlni cu membrii Guvernului, la Palatul Victoria şi va susţine un discurs în plenul Parlamentului.

Într-un editorial pentru cotidianul „Adevărul“, Antonio Tajani lansează un apel statelor membre care blochează procesul de aderare a României la spaţiul Schengen să renunţe la această împotrivire:

"Cu două milenii în urmă, părinții noștri latini au trecut Dunărea pe un pod fără seamăn la vremea lui și au sosit pe aceste pământuri. Acest eveniment crucial avea să schimbe istoria acestor locuri și să le dea numele: România. Poporul născut din această întâlnire de culturi avea să se știe pentru totdeauna sub numele de români și să vorbească românește. Italienii sunt, deci, mai mult decât prieteni sinceri ai poporului român. Sunt rude de sânge și cultură, parte a marii familii europene de origine latină. Trebuie să mărturisesc, acum, la sosirea mea în România, că mă bucur de unul din avantajele vechii noastre înrudiri: înțeleg bine limba română. Interpreții se bucură și ei: au zi liberă.

Cunosc poporul român de multe decenii. Știu cât de activi, eficienți, deschiși și generoși sunt românii. În istoria voastră tumultoasă, aceste calități au fost puse de multe ori la încercare, în vremuri grele, dar ați supraviețuit întotdeauna, devenind mai puternici.

Astăzi, lumea se schimbă în jurul nostru. Nu mai trecem prin vitregia războaielor, dar trebuie să ținem pasul cu competiția externă a marilor economii mondiale ca SUA, China sau Rusia. Așa că trebuie să ne schimbăm și noi pentru a răspunde provocărilor și așteptărilor cetățenilor noștri. Avem nevoie de o Europă puternică, în care fiecare stat membru este puternic. Puterea Europei Unite nu e o vorbă în vânt. Nu e un fel de a amenința și nici o formă de aroganță față de cei mai mici sau mai slabi. În cazul nostru, al cetățenilor Europei Unite, putere înseamnă, poate pentru prima dată în istorie, un fel de a fi împreună și de a dezvolta societăți ale legii și prosperității. Puterea Europei înseamnă solidaritate, dezvoltare și stat de drept - cu toate eforturile și în ciuda obstacolelor politice, a corupției și a fugii de răspundere care pot apărea într-un loc sau altul, într-un moment sau altul.

Principiul solidarității prevalează, de altfel, în actualele negocieri pe care le purtăm pentru următorul buget european pe termen lung (Cadrul Financiar Multianual 2021-2027). Resursele Uniunii Europene trebuie să răspundă priorităților cetățenilor săi. Ne dorim un buget care să stimuleze investițiile în economia reală. Vrem să dezvoltăm o infrastructură europeană modernă, să investim în cercetare și inovare, să ajutăm motorul real al economiei, IMM-urile dar, în aceeași măsură, să susținem fermierii, grav afectați în ultima vreme de schimbările climatice. România trebuie să fie activă și să pună la treabă fondurile europene, menite să scurteze decalajul economic față de celelalte state-membre. Trebuie să recunoaștem că autoritățile române n-au știut să fructifice la maxim această șansă. Nu e nevoie să o mai spun: fondurile europene sunt o șansă imensă. Bine folosită, ea poate moderniza economia și poate deschide oportunități reale tinerilor români și capacității lor remarcabile de muncă și inovație.

Încă de la aderarea la Uniunea Europeana, acum mai bine de unsprezece ani, România, ca și alte țări din ultimele valuri de aderare, trece printr-un proces sistematic de reforme. În timp ce implementați aceste reforme, e necesar să abordați, la fel ca alte state-membre UE, o altă problemă dificilă și înrădăcinată - corupția. Fără consolidarea statului de drept, reformele nu vor fi complete, iar rezultatele nu vor fi îndeajuns de pozitive și larg răspândite în societate.

Principiul solidarității prevalează și în cazul susținerii aderării României la Schengen. România a îndeplinit de mai mulți ani toate criteriile tehnice de aderare. Parlamentul European a fost și va fi întotdeauna susținătorul României în acest proces. Lansez acum un apel statelor membre care blochează procesul de aderare a României la spațiul Schengen, să renunțe la această împotrivire. Beneficiile admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen sunt în avantajul tuturor, inclusiv al statelor deja parte a Spațiului Schengen.

Ca Președinte al Parlamentului European, sunt mândru de fiecare dată când văd că cetățenii noștri își pun speranța în Uniunea Europeană. Că muncesc, dezbat sau cer respectarea legii și a statului de drept, sub steagul Uniunii Europene. Românii au construit o cultură solidă a protestului și a prezenței critice în viața publică. Această valoare fundamentală este un enorm câștig valoric european care trebuie exercitat și respectat fără fricțiuni sau blocaje. Peste tot în Europa, critica și protestul asigură echilibrul politic și decizia sănătoasă. Nimeni nu trebuie să se teamă sau să riposteze violent în fața protestului justificat.

Cred cu tărie într-o Europă care protejează și încurajează atât întreaga societate, cât și fiecare individ în parte, văzând în el mesagerul fidel al valorilor europene. A fi un adevărat european și a fi un adevărat stat membru al Uniunii Europene înseamnă a nu admite excepții și alibiuri în materie de egalitate în fața legii.

S-ar putea spune că istoria românească este o succesiune de crize și nedreptăți aproape unice în istoria Europei. Să nu ne temem, însă, de "enormitatea posibilului", așa cum a spus odinioară filozoful Emil Cioran. Drumul care vă stă în față e dificil, dar, de data asta, poporul român nu este singur. Sunteți un membru important al Uniunii Europene și o voce care trebuie ascultată. Curând, această voce va trebui să facă față, prin liderii politici și experții români, îndatoririlor complexe pe care le aduce Președinția Consiliului Uniunii Europene. Statul român se va afla pentru prima oară în fața acestui test. Revine, deci, lumii politice și în primul rând partidului de guvernare să își reprezinte cetățenii așa cum se cuvine.

Încă o dată, suntem aici pentru a colabora și pentru a depăși orice problema împreună.

În pragul Centenarului României Unite, mă alătur înțelepciunii tradiționale românești: unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea crește! Acum, în preajma Centenarului Marii Uniri trebuie, cu atât mai mult, să ne gândim la virtuțile unirii și solidarității. Uniunea Europeană este calea și sprijinul care vor crește puterea bravului popor român."