Sfârșitul Legii marțiale nu a pus capăt acțiunilor represive împotriva opoziției democratice sau a slujitorilor Bisericii Catolice. Simbolul jertfei acestora din urmă a fost părintele Jerzy Popiełuszko. Preotul s-a alăturat „Solidarității” în vara anului 1980, când, la cererea muncitorilor metalurgiști din Varșovia, a oficiat o liturghie la locul lor de muncă. După impunerea Legii marțiale, el a participat sistematic la procesele arestaților pentru greve și a activat în structuri militare subterane. De asemenea, a ajutat material familiile activiștilor din „Solidaritatea” lipsiți de libertate. Dar cea mai cunoscută acțiune pastorală a sa, devenită și motivul principal pentru care a intrat în vizorul autorităților comuniste, a fost liturghia pentru patrie, oficiată la 28 februarie 1982, în biserica Sf. Stanisław Kostka din Varșovia. Datorită atitudinii și predicilor sale fără compromisuri, a devenit cunoscut în toată Polonia. Și, aşadar, urmărit sistematic de către autoritățile poloneze, începând din 1982.  

Astfel, a fost deschis un dosar operativ cu numele de cod „Popiel”, în cadrul căruia erau adunate informații despre slujbele ținute de părintele Popiełuszko, oameni care colaborează cu el și călătoriile frecvente ale preotului în alte parohii din toată țara. S-a trezit repede pe lista clericilor care urmau să fie „lichidați”. Părintele Popiełuszko era amenințat în mod regulat cu moartea, primea mesaje și telefoane anonime vulgare și era deseori chemat la interogatorii. Situația devenise atât de periculoasă încât a intervenit însuși Primatul Glemp. „Considerăm că părintele Popiełuszko ar trebui să aibă o atitudine mai moderată (...). Am avut numeroase conversații cu el în curie (...). De asemenea, mi-era teamă ca părintele Popiełuszko să nu se fi angajat deja prea mult în activitatea politică”, își amintea Primatul peste ani.  

Înmormântarea preotului J. Popiełuszko în curtea bisericii Sf. Stanisław Kostka din Varşovia; fotografie de Jarek Tuszyński

Pe 13 octombrie, părintele Popiełuszko a vizitat Gdańsk-ul, unde a participat la o slujbă în biserica Sfânta Brigida. În aceeași zi s-a întâlnit și cu Lech Wałęsa. Pe drumul de întoarcere la Varșovia a avut loc prima tentativă de asasinare a preotului. „Autorii necunoscuți” au aruncat cu pietre în mașina sa, provocând derapajul vehiculului. Ca prin minune, șoferul a reușit să frâneze. Ceea ce a început atunci Securitatea poloneză a fost desăvârșit pe 19 octombrie 1984. În acea zi, preotul „Solidarității” a fost torturat, bătut, i s-au legat pietroaie de picioare și a fost înecat într-un lac de acumulare de pe râul Vistula, aproape de localitatea Włocławek.  

Răpirea preotului Popiełuszko a provocat agitație în rândul societății. În toată țara s-au ținut slujbe pentru acesta. S-au organizat rugăciuni comune în universități, fabrici, uzine și școli. Informații despre moartea preotului au apărut pe 30 octombrie. Securitatea menționa în documente „posibila apariție a unor tensiuni sociale (...). Această amenințare se poate intensifica în special în mediul academic, dar și în rândul tinerilor din școlile secundare, aceștia putând avea chiar inițiative ostile”. Ceea ce, de fapt, s-a și întâmplat. Înmormântarea preotului „Solidarității”, la care au participat mii de oameni, a fost o mare manifestare patriotică și anticomunistă. 

Acest text este un fragment din articolul "«Nu poate exista o luptă mai puternică decât solidaritatea». Rolul Bisericii Catolice în schimbările democratice din Polonia", apărut în numărul 227 al revistei Historia, disponibil în perioada 15 decembrie - 14 ianuarie 2021 la toate punctele de distribuție a presei (rețeaua Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării), dar și în format digital pe platforma paydemic.com 

 Cumpără Acum


 Cumpără Acum