Prăjitura mareşalului

Autor 25507 vizualizări


În 1920, celebrul mareşal francez Joseph Jacques Césaire Joffre, cunoscut şi ca Papa Joffre, sosea la Bucureşti, la invitaţia Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Mareşalul era trimis pentru a-l decora pe regele României cu „Medalia militară franceză”.

Ceremonia a avut loc la Palatul Artelor din Parcul Carol. În plus, mareşalul francez a conferit oraşelor Bucureşti şi Mărăşeşti „Crucea de război”;ceea ce a determinat primăria din Mărăşeşti să decidă ca pe stema oraşului să apară Arhaghelul Mihail cu inscripţia „Pe aici nu se trece”.

Cilindrul de ciocolată

Pentru a onora vizita ilustrului oaspete francez, celebrul cofetar Grigore Capşa, furnizor al Casei Regale, a creat o prăjitură de ciocolată a cărei formă cilindrică o sugera pe cea a caschetelor militare franceze. Şi pentru că mareşalul suferea de diabet, maestrul cofetar cu studii la Paris a preparat o prăjitură nici prea mică, nici prea mare, pentru a putea fi consumată fără riscuri de cel în onoarea căruia fusese inventată. Prăjitura care purta numele mareşalului era făcută din unt, zahăr, ouă, făină, arome şi, mai ales, cacao de cea mai bună calitate, toate îmbrăcate într-o delicioasă glazură de ciocolată.

Fursecuri şi cremă învelite în ciocolată

Prăjitura se prepara în două etape. Prima consta în prepararea fursecurilor din albuşuri frecate cu zahăr. În amestec se adăugau apoi gălbenuşurile, amestecate cu sare şi făină. Amestecul era pus la cuptor. După ce fursecurile se răceau erau acoperite cu o cremă de ciocolată, obţinută din unt moale, zahăr pudră, vanilie, rom, cacao, apă, gălbenuşuri de ou şi frişcă. Peste primul fursec se aşeza un al doilea, iar turnuleţul astfel obţinut se tăvălea prin glazură de ciocolată. Rezulta o prăjitură cu o puternică aromă de cacao, care se topea, pur şi simplu, în gură. Prăjitura Joffrea făcut înconjurul lumii, fiind preluată de bucătăria franceză din a cărei tradiţie fusese inspirată. Totodată, reţeta a intrat în oferta cofetăriei româneşti şi nu există practic cofetărie în România care să nu prepare prăjitura cu pricina.

Pentru consumatorii români, prăjitura Joffrea părut prea mică. Prin urmare, Casa Capşa a scos pe piaţă o altă versiune, mai generoasă – cea a tortului Joffre, obţinut după aceeaşi reţetă, dar cu gramaje mai mari.

Cine a fost mareşalul Joffre

Joseph Jacques Césaire Joffre(1852-1931) s-a născut în comuna Riversaltes din regiunea Roussillon, într-o familie de podgoreni. În 1870 s-a înscris la Şcoala Politehnică şi s-a dedicat carierei militare. Prima lui misiune militară a fost în timpul asedierii Parisului, în timpul Războiului franco-prusac (1870-1871). Mare parte din cariera lui s-a consolidat în colonii, unde a activat ca inginer militar. În 1911 s-a întors în Franţa, unde a fost numit comandant-şef al armatei franceze. Este cunoscut în istorie drept cel care a înfrânt rezistenţa germană în prima bătălie de la Marne (septembrie 1914). La începutul anului 1917, mareşalul Joffre a fost numit şeful Misiunii militare franceze în România, al cărei principal scop a fost reformarea armatei române umilite de armata germană în 1916, în bătălia pentru Bucureşti. În 1919 a devenit membru al Academiei Franceze. În Canada, un munte îi poartă numele;la fel pieţe şi bulevarde din Franţa, Canada, SUA şi Australia.

""