Poveştile gărilor României

Autor 6518 vizualizări


În timp ce guvernanţii de astăzi ai României discută vinderea pe bucăţi a infrastructurii feroviare, în vremuri apuse, părinţii României moderne în frunte cu regele Carol I construiau „pânza de fier“ care trebuia să devină vena comercială a ţării. În Capitală, numărul gărilor avea să crească de la an la an, iar în oraşele din ţară unele au devenit adevărate monumente.

Ca orice alt mijloc de transport, nici sistemul feroviar nu duce lipsă de legende şi poveşti. Potrivit istoricilor, a existat un tâlhar celebru în anii 1930-1940 care opera numai în tren. Faimosul comisar Eugen Alimănescu, cel care i-a prins pe tâlharii care au spart Banca Naţională din Braşov, cunoscut în acele vremuri ca fiind cel mai dur şi cel mai înfricat dintre poliţiştii români, este cel care l-ar fi prins şi pe tâlhar.

„Povestea este că autorităţile au apelat la Alimănescu, iar comisarul a ajuns să fie el momeala pentru a-l prinde pe hoţ. Infractorul le fura bunurile şi apoi îşi omora victimile. Când a încercat asta şi cu comisarul, a sfârşit cu o condamnare“, explică Falcan.

Primul bolnav de SIDA din România

Poate o poveste mai puţin cunoscută, dar care exprimă modul propagandistic în care funcţiona sistemul comunist este cea a primului român depistat cu SIDA. „Cu toate că nu s-a făcut public şi comuniştii au încercat să rămână cât mai muşamalizat, primul român care a fost depistat cu SIDA a fost chiar un conductor de tren. Omul era homosexual şi cum ieşea frecvent din ţară, aşa se pare că a luat boala. Desigur, în comunism românii nu aveau probleme, nu existau boli şi nici homosexuali, aşa că autorităţile au încercat să ţină cât mai departe de opinia publică povestea conductorului“, a mai povestit Dan Falcan.

În Capitală, numărul gărilor avea să crească de la an la an, dar timpul, modernizarea ţării, dar şi ignoranţa autorităţilor de-a lungul timpului a făcut ca doar patru staţii să rămână funcţionale.

BOTOŞANI- Istoria de 147 de ani a gării din Botoşani, scrisă de Eminescu, Enescu, Călinescu şi Regele Ferdinand

Arhitectura austriaca a sălilor de aşteptare şi peroanele năpădite de fumul locmotivelor au fost admirate de la geamul vagoanelor de George Călinescu, Mihai Eminescu şi chiar regele Ferdinand, venit în vizită la bunul său prieten boierul Moscovici. Ridicată de austrieci la sfârşitul secolul al XIX –lea, gara din Botoşani a cunoscut ”Epoca de Aur” cu marfare şi trenuri pline de navetişti şi apoi ruina democraţiei.

TIMIŞOARA- Gara Mare din Timişoara a fost bijuterie arhitectonică. Astăzi este o clădire de tristă amintire

Gara principală din Timişoara, construită în 1897 a fost una din cele mai frumoase clădiri din oraş. A fost bombardată în al doilea Război Mondial, iar apoi a fost reconstruită pierzând total farmecul de altă dată. Timişoara este, de multe decenii, unul dintre cele mai mari noduri de cale ferată din România. Nu mai puţin de nouă sunt direcţiile spre care pornesc (şi, totodată, dinspre care vin) liniile trenurilor. O asemenea reţea feroviară necestă un număr adecvat de gări.

PLOIEŞTI Toţi regii României au trecut prin bătrâna gară a oraşului

După 13 septembrie 1872, Gara Ploieşti a fost locul unde omul obişnuit îi vedea pe viu pe oamenii despre care citise în gazete sau auzise vorbindu-se în piaţă, un spaţiu al socializării, care a schimbat obiceiurile, moda, limba, loisir-ul. Toţi regii României au tranzitat prima gară a Ploieştiului, unde erau întâmpinaţi cu ritualuri fastuoase.

CĂLĂRAŞI Gara de marmură din Călăraşi, visul dictatorului Ceauşescu

Clădirea a fost construită de puşcăriaşi în anii 80 Cândva, gara era o mândrie în oraşul din inima Bărăganului. Ceauşescu nu s-a calicit. Construită înainte de 1989, gara din Călăraşi a fost tapetată cu marmură de cea mai bună calitate. Acum este modernizată cu 4, 8 milioane de euro.

GALAŢI Povestea tristă a Gării Docăneasa. Cum a fost vândută la licitaţie prima gară de pe relaţia Galaţi-Bârlad

Gara Docăneasa a fost prima scoasă la licitaţie de Fiscul din Galaţi şi prima vândută, pentru doar 20.000 de lei. Din momentul vânzării şi până astăzi, bătrânii din sat, care vor să meargă cu trenul la rudele de la oraş, trec prin adevărate chinuri. Gara Docăneasa este undeva departe de Galaţi, într-un loc aproape uitat de lume. Pe calea ferată se mai ajunge cum se ajunge, dar pe drumurile rutiere este jale. Sătenii ştiau că singura lor cale de acces către civilizaţie era trenul.

SUCEAVA Gara Iţcani, bijuterie a arhitecturii austriece, lăsată în paragină de CFR

O bijuterie a secolului XIX, Gara Iţcani din municipiul Suceava a fost lăsată în paragină. Deşi este monument istoric, în ultimii zeci de ani pentru renovarea clădirii nu a fost alocat niciun leu. Clădirea a fost construită de austro-ungari în 1869, iar acum este declarată monument istoric, deşi cu greu mai poate fi recunoscută măreţia sa de altădată.

GIURGIU Destin crud. Povestea primei linii de cale ferată din Principatele Unite

Intrată de aproape un deceniu într-un con de umbră, una dintre cele mai vechi gări din România, Gara Giurgiu Oraş, poate renaşte din propria cenuşă. Pe 31 octombrie se împlinesc 144 de ani de la inaugurarea primei linii ferate din Ţările Române (Bucureşti – Giurgiu), iar anul viitor 9 ani de când această rută directă a fost suspendată.

PIATRA NEAMŢ Gara din Piatra Neamţ, cosmetizată după un secol de existenţă

La începutul acestei luni octombrie, Gara Piatra Neamţ a împlinit fix 100 de ani de la înfiinţare, iar vârsta rotundă a găsit construcţia în haine noi. Clădirea gării, peroanele şi zona învecinată au fost lucrări de reabilitare, printr-un proiect în valoare totală de 5 milioane de euro accesat de Compania CFR S.A. de la Fondul European de Dezvoltare pentru modernizarea a 15 staţii de gară din ţară. Chiar şi fără aceste lucrări, construcţia dată în folosinţă pe 2 octombrie 1913 era considerată între cele mai frumoase zece clădiri de gară din ţară alături de cele din Băile Herculane, Sinaia, Cluj Napoca, Râmnicu Sărat, Curtea de Argeş, Iaşi, Arad, Vatra Dornei şi Burdujeni-Suceava.

BACĂU Vechea gară a Bacăului, demolată într-o noapte din ordinul prim-secretarei Alexandrina Găinuşe

 Noua clădire a fost ridicată în următoarele 6 luni Povestea reală a Gării din Bacău, demolată într-o noapte din ordinul prim-secretarei organizaţiei PCR Alexandrina Găinuşe, cea care a ajuns mai apoi membră CPEX şi viceprim-ministru în Guvernul Constantin Dăscălescu, este cunoscută de mai toţi băcăuanii care au trecut de 50 de ani.

FOCŞANI Cocheta gară de odinioară a Focşaniului, monument de patrimoniu, a fost demolată şi transformată într-o Eurogară care nu mai are călători

Vechea gară, construită la 1880, a rezistat bombardamentelor celor două războaie mondiale, nu şi „asaltului” din 2002, când s-a decis demolarea şi construirea unei alte clădiri. Focşaniul a avut vreme de 120 de ani o gară cum puţine s-au construit în România, un monument arhitectural de patrimoniu cultural de care orice oraş care se respectă ar fi mândru. Actul de naştere al Gării Focşani datează de la 1881, la puţini ani după Războiul de Independenţă al României, urmare a extinderii reţelei de căi ferate pe relaţia Buzău-Mărăşeşti.

BUZĂU Gara Buzău, locul unde I.L. Caragiale şi-a încercat aptitudinile de „comersant”

Gara Buzău este mai mult decât o clădire veche de 140 de ani, prin care s-au perindat generaţii întregi de călători. Este locul de care se leagă istoria oraşului Buzău, construită din personaje celebre, precum I.L. Caragiale, şi poveşti incredibile, ca cea a unui vultur adoptat de comunitate.

SLOBOZIA Gara Slobozia, monument istoric lăsat în paragină

Potrivit documentelor oficiale, gara din oraşul Slobozia avea să fie construită undeva aproape de mijlocul secolului XIX. Ea a fost grav avariată în timpul luptelor din Primul Război Mondial, însă nici în prezent starea sa nu este una îmbucurătoare. Introdusă într-un program de modernizare şi reabilitare, gara din Slobozia s-a transformat în moloz.

CONSTANŢA Constanţa, oraşul celor pentru gări. Cum a transformat calea ferată un sat de păstori, într-un oraş-port şi o staţiune de succes

Constanţa este singurul oraş din ţară care a avut în ultimul secol patru gări. Gara Veche, Gara Mamaia, Gara Maritimă şi noua Gară CFR. De-a lungul timpului, calea ferată a fost cea care a ridicat Constanţa de la un sat de păstori turci până la rangul de mare port maritim şi de oraş. Pe de altă parte trenurile au început să aducă în gările constănţene tot mai mulţi turişti, iar calea ferată a dus, indirect, la cooptarea Dobrogei în România.

BRASOV Gara Braşov, un simbol al oraşului de peste 100 de ani. Pe aici a trecut prima locomotivă electrică din România

Prima Gară a Braşovului a fost constuită acum mai bine de un secol de saşi. Potrivit documentelor, primul tren a intrat în gara Braşov în urmă cu 140 de ani. Venea de la Sighişoara pentru a marca finalizarea porţiunii de cale ferată dintre cele două localităţi, ultimul tronson al magistralei Oradea-Braşov. În perioada 1873-1879 s-au terminat lucrările la tunelele de la Predeal şi astfel s-a făcut legătura între Braşov şi Bucureşti pe calea ferată.

SIBIU Gara construită în 1872

Povestea gării fostei capitale culturale europene începe în anul 1872, iar ultimele lucrări de reabilitare au fost încheiate în anul 2008. Potrivit istoricului Răzvan Pop, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu, la mijlocul secolului al XIX-lea o comisie din oraşele Brasov şi Sibiu se va adresa baronului Geringer.

RÂMNICU VÂLCEA Oraşul fără gară

Municipiul Râmnicu Vâlcea a rămas în acest an fără gară. Staţia de cale ferată construită în secolul al XIX-lea a fost demolată la începutul acestui an. Compania de Căi Ferate (CFR) a preferat să construiască o gară nouă decât să reabiliteze una veche.

PITEŞTI Gara din Piteşti a fost demolată, o nouă clădire modernă îi va lua locul

De mai bine de o lună muncitorii lucrează la demolarea Garii din Piteşti. În paralel se lucrează la ridicarea noii staţii CFR, care deja începe să prindă contur. Când va fi gata, noua gară le va oferi călătorilor condiţii civilizate de aşteptare a garniturilor de tren, dar şi posibilităţi de traversare în siguranţă peste şinele de cale ferată.

ALEXANDRIA Gara din Alexandria, monument istoric încremenit în timp

Gara din Alexandria a supravieţuit 118 ani, trecând prin două războaie şi peste un cutremur, fără ca timpul sau calamităţile să-şi pună amprenta pe faţada ei. Localul gării este singura clădire din oraş care păstrează aceeaşi înfăţişare chiar şi după mai bine de un secol de la înfiinţare. TURNU SEVERIN O gară de 6 milioane de euro, lăsată de CFR fără pază S-au cheltuit aproape şase milioane de euro pentru eurogara din Turnu Severin, însă acum CFR-ul nu este capabil nici măcar să asigure paza acestei clădiri mamut. Imobilul sfidează prin opulenţă acest municipiu de judeţ, prea sărac pentru vremurile pe care le trăim.

ALBA IULIA Procesul comunist din Gara Teiuş:cum au fost judecaţi ceferiştii vinovaţi de catastrofa feroviară din 1968

Gara din Teiuş este cea mai veche şi cea mai impunătoare din Alba. De peste 150 de ani este unul dintre cele mai importante noduri feroviare din România. De-a lungul vremurilor a fost ”martoră” la evenimente deosebite, care au marcat istoria acestei zone. Unul dintre acestea a fost catastrofa feroviară din 1968, soldată cu 22 de morţi şi peste 70 de răniţi.

ARAD Lucrările la gara unicat în peisajul arhitectural românesc au început în anul 1905

Bombardată puternic în octombrie 1944 de către trupele germane a fost refăcută între anii 1950-1953, iar acum se află în modernizare. Este vorba despre Gara Arad. Lucrările la clădirea gării din Arad, unicat în peisajul arhitectural românesc, au început în anul 1905.

ORADEA Gara Mare din Oradea. Împărăteasa Sissy şi Împăratul Josef au pus piatra de temelie, iar Sergiu Nicolaescu a filmat pentru „Pistruiatul“

Pe 27 mai 1857, în prezenţa împăratului Franz Josef şi a soţiei sale Sissy, s-a pus piatra de temelie a gării centrale din Oradea. A durat doar un an până când în oraş sosea primul tren. În 1973, Gara Mare din Oradea a fost unul dintre locurile de filmare ale îndrăgitului “Pistruiatul”.

CLUJ-NAPOCA Gara din Cluj, una dintre primele din România.  

Gara CFR Cluj este una dintre primele gări din România, una foarte tranzitată din Nord-Vestul ţării după numărul de pasageri şi al trenurilor. Zilnic trec peste 100 de trenuri Se ştie că în iulie 1867 s-a anunţat concursul pentru construirea clădirii şi a liniei de cale ferată Cluj-Oradea, iar la 7 ianuarie 1869 se pune piatra de temelie a imobilului. Acesta este finalizat în 1870, când are loc şi deschiderea oficială a noului tronson.

BISTRIŢA La 127 de ani de la inaugurare, Gara Bistriţa Nord îşi schimbă faţa cu 8, 5 milioane de euro

Gara din Bistriţa a fost dată în folosinţă în 1886, odată cu linia ferată Bistriţa-Beclean. Aceasta a mai fost renovată ultima dată când şi-a sărbătorit centenarul în 1996, iar la 127 de ani de la inaugurare aceasta îşi schimbă din nou faţa. În anul 1886 a fost pusă în funcţiune cale ferată de la Dej către Bistriţa, în acelaşi an fiind inaugurată şi Gara Bistriţa. Scopul său a fost de a dezvolta exploatarea zăcămintelor de fier de la Rodna. Cum la momentul construirii acestei căi ferate Transilvania aparţinea de Regatul Ungariei, guvernul ungar a acordat permisiunea de a se construi o cale ferată, care să plece din Beclean şi să ajungă la Rodna.

SATU MARE Poarta de intrare în municipiul Satu Mare a devenit un adevărat pericol public

Gunoaie la fiecare pas, gropi în pavaje şi tencuială ce stă să cadă de pe pereţi. Toate acestea fac parte din peisajul Gării de Nord Satu Mare, blocată, de nouă ani, la mijlocul unui proiect de reabilitare. Când se va şi implementa proiectul, nimeni nu poate spune cu certitudine. Poarta feroviară a municipiului Satu Mare arată deplorabil şi chiar reprezintă un adevărat pericol pentru călători. Ceea ce a fost cândva una dintre principalele porţi de intrare în oraş, Gara din Satu Mare a ajuns la un nivel ridicat de degradare şi ar avea urgentă nevoie de reabilitare.

ZALĂU Gara din Zalău – o construcţie comunistă, înconjurată de mormane de moloz

Construită în urmă cu aproape 40 de ani, gara din Zalău arată azi ca o dărăpănătură. Promite, însă, să devină o construcţie modernă, după ce proiectul de reabilitare demarat acolo anul trecut şi care ar fi trebuit să se încheie la 31 august 2013, va ajunge, în sfârşit, la final.

IAŞI Gara Iaşi, bijuteria inspirată de o celebră clădire a Veneţiei, şi superlativele sale:a treia gară a României, cea mai lungă renovare, cel mai mare tun post '89

Gara Iaşi, una dintre clădirile-simbol ale Capitalei Moldovei "împlineşte" în curând 145 de ani, perioadă în care a fost greu încercată de intemperii naturale, dar şi de batjocura financiară a şefilor vremelnici. Gara Mare a Iaşiului a fost ridicată în cadrul unui plan complex gândit încă de la mijlocul secolului XIX, în timpul domnitorului Mihail Sturdza, pentru legarea României printr-o reţea feroviară. Planurile iniţiale au fost abandonate rând pe rând, din lipsa resurselor financiare. După unirea Principatelor şi, mai ales, după aducerea pe tronul Principatelor Unite a lui Carol de Hohenzollern, în 1866, au început să apară primele căi ferate între regiunile istorice ale ţării.

SLATINA Gara Slatina, locul unde a avut loc primul zbor militar din istoria aeronauticii româneşti

Gara municipiului Slatina a reprezentat, de la inaugurarea sa în anul 1875, un loc aparte în istoria ţării noastre şi aceasta nu doar datorită personalităţilor ce i-au călcat peronul, dar şi evenimentelor ce s-au derulat aici sau în imediata vecinătate. Popasurile regelui Carol I, răscoala ţăranilor de la 1899 ce a “anunţat-o” pe cea din 1907 sau prima misiune militară din istoria aeronauticii româneşti sunt doar câteva din aceste momente.

TÂRGU-JIU Gara din Târgu Cărbuneşti, cea mai veche din Gorj Gara oraşului

Târgu Cărbuneşti este cea mai veche din judeţul Gorj, fiind construită în anul 1888. Şi gara din municipiul Târgu Jiu, data din aceeaşi perioadă, dar clădirea a fost demolată pentru ca în locul acesteia să se construiască un alt sediu. 

 

 

 


La acest articol au contribuit:Miruna Luca, Ştefan Both, Dana Mihai, Ionuţ Ungureanu, Ionel Stănilă, Bogdan Nistor, Dinu Zară, Bogdan Vladu, Florin Jbanca, Olimpia Filip, Ştefan Borcea, Iulian Bunilă, Mădălin Sofronie, Adrian Boioglu, Simona Suciu, Ramona Găină, Irina Rîpan, Laurenţiu Ionescu, Elisabeth Bouleanu, Corina Macavei, Dorin Timonea, Claudia Untaru, Claudia Bonchiş, Florina Pop, Bianca Sara, Adina Pop, Alina Pop, Cezar Pădurariu, Mugurel Manea, Alin Ion

 

 

 

 

Sursa:www.adevarul.ro

""