Poveştile Cupei Mondiale. Meciul care nu a avut loc
21 noiembrie 1973. Pe Estadio Nacional din Santiago este programat duelul dintre Chile şi Uniunea Sovietică, returul barajului de calificare la Cupa Mondială din 1974. Chilienii intră pe teren şi se aliniază la centru, aşteptând intonarea imnului. Urmează salutul către public, care a umplut aproximativ jumătate din capacitatea arenei, şi începutul partidei.
Jucătorii sud-americani pasează între ei, avansând către careul advers. Mingea ajunge la căpitanul Francisco Chamaco Valdes Munoz, care înscrie în poarta goală. Trecuseră mai puţin de 30 de secunde de la primul fluier al arbitrului.
Dar golul nu s-a născut datorită calităţilor fotbalistice ale echipei gazdă, ci ca urmare a faptului că chilienii jucau împotriva nimănui. Sovieticii au protestat faţă de evenimentele recente din Chile, unde avusese loc o lovitură de stat care a dus la înlocuirea regimului lui Salvador Allende cu dictatura militară a lui Augusto Pinochet, şi au boicotat manşa a doua a barajului.
Un nou front se deschisese în Războiul Rece, iar pe fondul acesta a avut loc episodul absurd descris mai sus. O dovadă în plus că, dincolo de declaraţiile oficiale, politica a influenţat sportul în multe ocazii şi aproape de fiecare dată într-un mod negativ.
