Povestea unică în istoria cinematografiei: filmul ai cărui protagonişti au fost executaţi înainte de premieră jpeg

Povestea unică în istoria cinematografiei: filmul ai cărui protagonişti au fost executaţi înainte de premieră

📁 Istoria Filmului
Autor: Redacția

Filmul „Reconstituirea“ a fost realizat la mai puţin de un an de la jaful din 1959 asupra unei maşini a Băncii de Stat. Rolurile principale le-au revenit chiar inculpaţilor. Povestea e unică în istoria cinematografiei: toţi protagoniştii au fost condamnaţi, iar cei cinci bărbaţi au şi fost împuşcaţi înainte de finalizarea peliculei.

28 iulie 1959, în jurul orei 8.00.

Furgoneta blindată care alimenta cu bani sucursala Băncii de Stat a Republicii Populare Române, situată pe Calea Giuleşti, a fost atacată de un grup de cinci persoane, printre care şi o femeie. Bandiţii, care purtau măşti şi erau înarmaţi cu pistoale şi arme automate, au încărcat apoi sacii cu bani într-un Getax marca Moskvici, l-au somat pe şofer să coboare şi au demarat în trombă. Suma furată, 1.686.000 de lei, echivala la acea vreme cu peste 250.000 de dolari. Angajaţii băncii nu erau înarmaţi, iar maşina instituţiei, marca Skoda Station, nu avea nici măcar încuietoare. În orice caz, o asemenea acţiune părea ireală într-o ţară comunistă. Câteva ore mai târziu, câţiva copii care se aflau la scăldat pe malul Dâmboviţei au observat un taxi care a oprit pe un câmp din apropiere. Din portbagaj au fost scoase mai multe pachete, care au fost abandonate. Apoi taxiul a părăsit precipitat zona, îndreptându-se către oraş. După plecarea acestuia, copiii au mers să vadă ce s-a aruncat, constatând că erau pachete de bani cu valori mici (de 1 leu şi 3 lei). Astfel s-a recuperat suma de 138.000 de lei. Peste puţin timp a fost descoperit şi taxiul, abandonat pe o străduţă din zona Panduri, unde de asemenea au mai fost găsite alte pachete de bani cu valoare mică. În total, alţi 213.000 lei. Din acest moment, firul s-a rupt. Deşi cazul în sine se profila ca o infracţiune de drept comun, din ordinul expres transmis de către Gheorghe Gheorghiu-Dej lui Alexandru Drăghici, ministru de Interne la acea vreme, toate unităţile informative de Securitate, centrale şi teritoriale, au fost implicate pentru descoperirea cât mai urgentă a jefuitorilor.

Flerul locotenent-colonelului Hristache Zambetti

La Direcţia a III-a de informaţii interne s-a constituit un comandament condus de locotentent-colonelul Nicolae Budişteanu. Au fost suspendate concediile de odihnă, iar cazul a fost prelucrat cu întreg efectivul de ofiţeri. Comandamentul se întrunea de trei ori pe zi pentru a analiza informaţiile primite şi pentru a ordona măsuri de verificare. Orice indiciu, cât de mic, era verificat până se elimina suspiciunea. Se ţinea permanent legătura cu organele de miliţie, la nivel de şefi de unitate, în scopul coroborării informaţiilor şi pentru a se stabili măsuri operative comune.

Citeşte continuarea pe adevărul.ro