Autor 44551 vizualizări


Una dintre cele mai vechi clădiri ale Clujului, a cărui dată de naştere se bănuieşte a fi undeva în a doua jumătate a secolului al XI-lea, este Biserica Calvaria. Lăcaşul e un simbol al celui mai mare cartier al oraşului. A fost o mănăstire benedictină despre care se zice că ar fi fost întemeiată de primul rege al Ungariei.

Numele cartierului Mănăştur, cel mai mare al Clujului, vine de la biserica de acolo, Calvaria, care, în Evul Mediu, era mănăstire benedictină.

De la catolici la iezuiţi şi ortodocşi

Biserica Calvaria a ajuns în secolul al XVI-lea biserică catolică, apoi iezuită. Prin 1923 a fost dată în chirie, pentru 1 leu, de romano-catolici către greco-catolici. După Al Doilea Război Mondial, când toate bunurile greco-catolicilor au fost confiscate, Calvaria a ajuns biserică ortodoxă pentru aproape jumătate de secol. 

În 1994 a fost retrocedată romano-catolicilor, cărora aparţine şi azi. Biserica are hramul Fecioarei Maria.


Nu se ştie exact data înfiinţării mănăstirii

Istoricii spun că, după episcopia de la Alba Iulia, această mănăstire a fost cea mai importantă instituţie bisericească medievală din Transilvania, iar trecutul cartierului clujean fiind legat de trecutul mănăstirii. Numele cartierului Mănăştur are la origine termenul maghiar de monostor, care înseamnă mănăstire. Sunt dovezi care atestă clar că abaţia benedictină exista în jurul anului 1.100.

Biserica este înconjurată de un val înalt de pământ, urmă a fortificaţiilor elipsoidale din Evul Mediu, când întregul areal dispunea de şanţuri de apărare spre sud, est şi vest, spre nord existând o pantă naturală abruptă. Aceasta avea în posesie teritorii întinse, inclusiv satul românesc Mănăştur", explică istoricului Lukacs Jozsef, autorul cărţii „Povestea oraşului-comoară“.

Acesta susţine că nu se ştie exact data certă a întemeierii mănăstirii, însă, în 1342, cetăţenii Clujului recunoşteau, în cadrul unui proces cu abatele de Cluj-Mănăştur, că mănăstirea e mai veche decât oraşul lor.

Ctitorie a primului rege al Ungariei

„Se consideră că primul rege al Ungariei, Ştefan cel Sfânt, ar fi fondat abaţia benedictină din Cluj", afirmă istoricul. O mărturie în acest sens este prezenţa pe peretele sud-estic al lăcaşului a unui leu de piatră, prezenţă care întăreşte originea regală a ctitoriei.

Istoria dealului pe care se află Calvaria e mai veche decât mănăstirea benedictină. Legenda lui Anonymus povesteşte că ducele Gelu s-ar fi adăpostit în cetatea sa de lângă râul Someş după ce a pierdut lupta de la Almaş.

„Până la invazia tătară din 1241, actualul cartier Mănăştur era, de fapt, Clujul însuşi. Cetatea de la Cluj-Mănăştur, situată pe promontoriul denumit astăzi Calvaria, existentă din secolul al X-lea, este atestată documentar sub denumirea de castrum Clus, iar mănăstirea benedictină ridicată în interiorul acesteia este atestată sub denumirea Conventus monasterii beate Marie de Clus (Conventul mănăstirii Sfânta Maria din Cluj)", explică istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Cele două „Clujuri" 

Sălăgean subliniază că, în Evul Mediu, existau practic două „Clujuri". Era Cluj-Mănăştur - cetatea ridicată în jurul mănăstirii benedictine, în zona unde se află azi dealul Calvaria şi noua cetate Cluj, reconstruită după mijlocul secolului al XIII-lea în zona actualei Pieţe a Muzeului. Cetatea Cluj începând să fie cunoscută sub denumirile Koloszvar sau Klausenburg („cetatea Cluj", în limbile maghiară şi germană). Vechea cetate a rămas în posesia mănăstirii benedictine, fiind denumită din acest motiv Monostor (Mănăştur), cuvânt care înseamnă „mănăstire".

„Cele două Clujuri, Cluj-Mănăştur şi cetatea Cluj, s-au aflat, de-a lungul întregii epoci medievale, într-o acerbă rivalitate. Într-un document din 1342, clujenii recunoşteau că Mănăşturul are o vechime mai mare decât oraşul lor“, explică Sălăgean. 

""