Povestea adevărată a Frumoasei și Bestiei! Care a fost sursa de inspirație a celebrului basm
Basmul ”Frumoasa și Bestia” a fost publicat pentru prima dată în 1740. Povestea scrisă de autoarea franceză Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve a fost prescurtată, rescrisă și republicată de Jeanne-Marie Leprince de Beaumont, în 1756, apoi de poetul și scoțian Andrew Lang, în 1889, aceste versiuni fiind cele mai cunoscute. Mai mulți experți consideră că basmul a fost inspirat de o poveste reală: cazul lui Petrus Gonsalvus, un bărbat născut în jurul anului 1537, în insula Tenerife.
Petrus Gonsalvus sau Pedro González (în spaniolă) a fost primul caz documentat al unui bărbat care suferea de hipertricoză, una dintre cele mai rare boli din lume. Conform medicina101.com, până în prezent s-au înregistrat aproximativ 150 de cazuri. Denumită și sindromul Ambras sau sindromul omului-vârcolac, boala este caracterizată prin creșterea anormală a părului pe față sau în alte zonele corpului, unde pilozitatea ar trebui redusă la minim.
Pe când avea 10-12 ani, Petrus Gonsalvus a fost adus la curtea lui Henric al II-lea al Franței. Deși era numai un copil, părul facial îi acoperea trăsăturile. Se pare că Petrus a fost bine tratat la curtea regelui Franței, unde a primit o educație aleasă. În 1559, după moartea lui Henric al II-lea, Gonsalvus a ajuns la curtea Margaretei de Habsburg, ducesă de Parma şi guvernatoare a Ţărilor de Jos Habsburge din 1559 până în 1567, fiica naturală a împăratului Carol Quintul.
În timp ce se afla la curtea lui Henric al II-lea, Petrus Gonsalvus s-a căsătorit cu o tânără franțuzoaică pe nume Catherine. După alte surse, Catherine a fost o tânără olandeză, iar cei doi s-au căsătorit la curtea Margaretei de Habsburg. Cert este că Petrus și Catherine au rămas împreună și au avut cel puțin patru copii, dintre care trei au moștenit boala tatălui.
Camera Artelor și Curiozităților din castelul Ambras
Ducesa de Parma s-a întors în Italia în anul 1582, însoțită de familia lui Gonsalvus. Ciudata familie a făcut senzație în Italia secolului al XVI-lea. Frederic al II-lea, Arhiduce de Austria, a comandat o serie de portrete individuale ale membrilor familiei pentru colecția sa de la castelul Ambras, de lângă Innsbruck. Aceste portrete pot fi admirate și astăzi în Camera Artelor și Curiozităților din castelul austriac, alături de cel mai vechi portret al lui Vlad Țepeș (foto dreapta). Hipertricoza a fost denumită sindromul Ambras în 1933, datorită colecției de portrete din acest castel.
Multe voci au susținut că pictorul a exagerat pilozitatea familiei lui Petrus Gonsalvus, însă tablourile sunt confirmate de descrierea medicului și naturalistului italian Ulisse Aldrovandi, unul din întemeietorii zoologiei moderne. Profesor de istorie naturală la Universitatea din Bologna, Aldrovandi a descris întâlnirea cu familia lui Gonsalvus în cartea ”Monstrorum historia”.
Portretul lui Petrus Gonsalvus, expus în Camera Artelor și Curiozităților din castelul Ambras
Aldrovandi îl numește pe Gonsalvus ”omul pădurii” din Insulele Canare și crede că el face parte dintr-o rasă de oameni păroși. Naturalistului italian a greșit, în realitate Petrus Gonsalvus a fost un om obișnuit, care suferea de o mutație genetică.
Nu se știe ce s-a întâmplat cu Petrus Gonsalvus și cu soția lui, frumoasa Catherine. Avem însă informații despre fiica lor, Tognina (foto dreapta), care s-a căsătorit și a avut mai mulți copii, la fel de păroși ca ea.
Sursa: Armand Marie Leroi, Mutants: On Genetic Variety and the Human Body, editura HarperCollins, 2003.
