Portretul domnitorului Vasile Lupu, de la Biserica Trei Ierarhi din Iași, restaurat de specialiștii MNIR jpeg

Portretul domnitorului Vasile Lupu, de la Biserica Trei Ierarhi din Iași, restaurat de specialiștii MNIR

📁 Istoria unui tablou
Autor: Redacția

Trei fragmente de pictură murală, extrase de la Biserica Trei Ierarhi din Iași în timpul lucrărilor care au avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, printre care și un portret al domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, au fost conservate și restaurate de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). 

Din pictura originală se pare că s-au mai păstrat și peste douăzeci de portrete de îngeri și sfinți pictați în medalion cu aureole decorate cu elemente florale în relief și poleite cu aur. Trei dintre aceste fragmente extrase, se află la Muzeul Național de Istorie a României din București.

Picturile extrase atunci și conservate până astăzi sub formă de fragmente, ne arată că vechea pictură bizantină, în tehnică a fresco a bisericii Trei Ierarhi, se caracteriza printr-un colorit delicat, armonios și natural. De asemenea se remarca prin precizia și corectitudinea desenului, naturalețea mișcărilor personajelor și diversitatea compozițională a scenelor.

În portretul restaurat de specialiștii MNIR, chipul voievodului Vasile Lupu este reprezentat cu sprâncene negre, cu barbă și mustăți. Poartă pe cap o căciulă neagră cu surguci. Este înfățișat în costum de ceremonial, haină roșie cu două rânduri de brandenburguri și o mantie neagră deasupra.

Portretul domnitorului Vasile Lupu poate fi admirat în cadrul expoziției temporare „Fragment. Experiența restaurării”, deschisă pentru public la Muzeul Național de Istorie a României, în perioada 23 decembrie 2020 - 30 mai 2021

Vasile Lupu jpg jpeg

Celelalte două fragmente reprezintă „Supliciul Sfântului Eustație” și un portret de „Sfânt cu aureolă în relief”.

MNIR 2 jpg jpeg
MNIR 1 jpg jpeg

Sfântul Eustație este zugrăvit împreună cu familia sa (soția și cei doi fii ai săi, Agapie și Theopist) în timpul supliciului prin ardere într-un vas de aramă în formă de bivol. Toate personajele au aureolele poleite cu foiță galbenă. În fundal este reprezentat un peisaj cu munți și vegetație puțină. În zona superioară, pe fond, se păstrează o inscripție pe două registre în limba greacă.

MNIR 4 jpg jpeg
MNIR 3 jpg jpeg

Sfântul din ultimul fragment nu a fost identificat, din cauza absenței inscripției ce s-a pierdut odată cu fondul din jurul aureolei. Sfântul a fost zugrăvit cu barbă, are o mantie purpurie și o aureolă în relief, decorată cu motive vegetale stilizate și poleită cu foiță galben aurie.

Biserica „Trei Ierarhi”, zugrăvită cei mai buni pictori de la curtea țarului Rusiei 

La biserica „Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului Vasile Lupu, s-a lucrat între anii 1637 – 1642, acesta din urmă fiind anul în care a fost terminată pictura din interior. Pisania spunea că lăcașul a fost sfințit la 6 mai 1639. Paul de Alep scria că biserica „uimește mintea celui care o vede”, iar Evlia Celebi, spunea că „nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana”.

Pictura originală a bisericii, lucrată în anii 1641-1642, a fost executată de „în aur și azur” de meșterii ruși Sidor Pospeev, Iakov Gavrilov, Deico Iakovliev și Pronka Nikitin, cei mai buni pictori de la curtea țarului, ajutați de moldovenii Nicolae Zugravul și Ştefan Zugravul.

În biserică sunt înmormântați: domnitorul Vasile Lupu; Ioan, fiul domnitorului; Doamna Tudosca, prima lui soție; Ştefăniță Lupu, domn al Moldovei între 1659 și 1661. Într-o criptă din peretele sudic au fost înhumate osemintele domnitorului Dimitrie Cantemir (1710-1711), aduse din Rusia; într-o altă nișă se află rămășițele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, aduse de la Ruginoasa, în 1947.

La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a luat decizia restaurării acestui minunat lăcaș de cult. Lucrările de refacere au fost încredințate arhitectului francez André-Emil Lecomte du Nouÿ, ajutat de arhitectul român Nicolae Gavrilescu. Lucrările au început în 1882, cu ample acțiuni de consolidare, continuând apoi cu intervenții la ziduri (fără a se pune în pericol decorația exterioară) și la acoperiș. Pictura, catapeteasma și toată decorația interioară, în general, au fost complet refăcute.

Foto: George Nica / Muzeul Național de Istorie a României