Autor 7326 vizualizări


Planeta Marte sau planeta roșie a fost mereu un punct de atracție important, mai întâi pentru fascinația și imaginația omului religios, mai apoi pentru curiozitatea astronomilor și a oamenilor de știință! În Imperiul Roman Marte era adorat ca zeu al războiului, însă misterioasa planetă roșie a părut că ascunde creaturi mitologice fantastice sau extratereștrii de toate culorile.  

Dincolo de ce și-a închipuit omul că ar fi acolo, știați că pe Marte se găsește cel mai înalt munte cunoscut al Sistemului Solar, Olympus Mons (21.230 m altitudine), precum și cel mai mare canion, numit Valles Marineris. De la depărtare oamenii au crezut că pe Marte este viață, sub alte forme, dar relieful pe care il vedeau cu telescoapele părea să indice apă și continente. Marte este a patra planeta de la Soare și a primit denumirea de Planeta Rosiei datorită solurilor sale roșiatice, bogate în oxid de fier. Ar mai fi câteva curiozități de știut despre această planeta. De exemplu, un an pe Marte (rotirea completă în jurul Soarelui), durează cam doi ani pământeni (687 de zile de-ale noastre). Marte are anotimpuri, la fel ca planeta noastră pentru că are o inclinatie axială similară cu Terra.


Galileo Galilei a observat pentru prima dată planeta Marte, în anul 1609. Luna Martie este denumită după această planetă, iar Soarele apare de două ori mai mic pe Marte decât pe Pământ. Până în prezent au existat 39 de misiuni spre Marte, dintre care doar 16 au avut succes.

Lupta pentru Planeta Roșie

Primii care s-au gândit să facă un program spațial pentru a survola sau chiar a ateriza pe Marte au fost sovieticii. Din URSS a fost lansată, pentru prima oară, o rachetă cosmică cu destinația planeta Marte în octombrie 1960. La bord era instalată stația automată interplanetară pentru detectarea condițiilor de pe Marte și dacă este sau nu viață pe planeta roșie. Numită de presa occidentală Marsnik (Marte+Sputnik) MARTE-1 cântărea aproximativ 650kg și ar fi trebuit să aducă primele date certe despre această planetă, în primul rand dacă este viata aici. Din nefericire misiunea a eșuat racheta nefiind capabilă să scoată stația din orbita Terrei. Misiunile sovietice următoare au încercat să aibă chiar module de aterizare complexe – Marte 2MV.


Primii care au survolat și planeta Marte au fost americanii prin 1965 în cadrul programului Mariner. Abia a 4 misiune a reușit această performanță și a 9 – a misiune Mariner a intrat in orbita planetei.

Chiar dacă au fost primii care au lansat acest proiect, sovieticilor le revine meritul că sunt primii care au aterizat pe suprafața lui Marte. Sunt două sonde sovietice – una din cadrul proiectului Marte 2, care a ajuns pe 27 noiembrie 1971 și una din proiectul Marte 3 care a ajuns pe 2 decembrie același an. Chiar dacă cele două au eșuat, informațiile au fost utile pentru misiunile următoare. Marte 2 a eșuat în timpul coborârii și Marte 3 aproximativ douăzeci de secunde după prima aterizare marțiană moale. Totuși sondele au trimis înapoi un total de 60 de fotografii cu imagini foarte importante.

Au mai urmat misiunile americane Viking. Acestea au transmis imagini color de pe Marte. Ulterior sovieticii în proiectele Phobos 1 și 2 au vizau explorarea unuia dintre sateliții naturali ai lui Marte. Până prin anii 2000, doar NASA a mai trimis câte o misiune, fără a avea un competitor real în acest proces. Cu timpul japonezii, chinezii și europenii au încercat să reia cercetările și să trimită diverse misiuni. În 2008 misiunea Pheonix a celor de la NASA au făcut o descoperire magistrală – gheață pe Marte. Cu puțin timp înainte, în 1996, în timp ce studiau meteoritul de origine marțiană ALH 84001, oamenii de știință făceau un anunț extraordinar ... posibilitatea prezenței microorganisemelor fosilizate în rocile marțiene. Descoperirea apei sub formă înghețată a dat speranțe mari de colonizare.


Mai știți câtecul lui Smiley, Plec pe Marte! Mai este ceva până acolo... Se vorbeste mult despre excursiile pe Marte, însă chiar dacă se fac pași importanți mai este mult. NASA a anunțat în 2015 că și-ar dori ca prin 2030 cel mai devreme să trimită o misiune către Marte. Este un proiect dezvoltat pe multe etape care începe cu observarea efectelor petrecerii timpului în spațiul cosmic asupra oamenilor, apoi aclimatizarea într-un spațiu străin de Terra și abia la final încercarea de face o misiune pe Marte.


Primii cetățeni marțieni vor avea niște provocări destul de dure: atmosfera marțiana este foarte subțire și este formată în mare parte din dioxid de carbon (96%), spre deosebire de cea de-a casa care are în componeță azot (78%) si oxigen 20%, dioxidul de carbon este sub 1%. Apoi fiind mai departe de Soare decât Pământul, temperaturile pe Marte sunt mai scăzute. Deci dacă vor să se așeze undeva primii coloniști tribuie să știe că apa înghețată e pe la poli unde temperatura medie este sub -100 de grade, iar dacă vor să facă „plajă” maxima la ecuator ajunge pe la 20 de grade. În plus aceste zone clade sunt bântuite de furtuni de nisip. Pe Marte au loc cele mai mari furtuni de nisip din sistemul solar. Cu toate aceste informații prea puțin încurajante, peste 200.000 de oameni din peste 140 de țări au aplicat pentru obținerea unui tichet cu un singur sens către Marte, în proiectul Mars One.


""