Plăcerea vinovată a lui Churchill, care îi putea aduce sfârşitul jpeg

Plăcerea vinovată a lui Churchill, care îi putea aduce sfârşitul

În timp ce în anii ’30 Adolf Hitler urca pe scara politică în Germania, omul care a reprezentat sfârşitul Fuhrerului se îneca în datorii şi... şampanie. În 1936, Wiston Churchill datora comerciantului său de vin peste 75, 000$. De asemenea, avea datorii mari şi către croitor, ceasornicar şi alţi oameni care îi serveau în viaţa luxoasă pe care şi-o dorea.

Poveştile legate de relaţia specială dintre Churchill şi alcool sunt legendare. Eleanor Roosevelt, care a fost gazdă în timpul vizitei sale la Casa Albă din timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, a rămas şocată cum de „cineva putea să fumeze şi să bea atât de mult, şi cu toate astea să fie perfect sănătos.”

snckscns jpg jpeg

Churchill îşi începea ziua cu un pahar mare cu whisky, dar şampania rămânea adevărata lui pasiune.  Se pare că pentru a gândi şi a lucra la capacitate maximă avea nevoie de o cantitate însemnată de alcool, şi din fericire pentru el, cel care îi procura cele mai bune licori avea multă răbdare cu el.  Randolph Payne &Sons a fost mica întreprindere care s-a ocupat cu aprovizionarea cu alcool a familiei Churchill.

Dacă alcool îl îngropa în datorii, tot alcoolul îl ridica pe culmile succesului. Înainte de a fi politician, Churchill a fost jurnalist, un ziarist renumit şi foarte căutat înainte de Primul Război Mondial. El era de departe unul dintre cei mai bine plătiţi corespondenţi de război, dar şi unul dintre cei mai bine echipaţi. Când a navigat în Cape Town pentru a relata despre Războiul Burilor din 1899, el a luat cu sine 6 lăzi cu vin şi alte băuturi spirtoase în voiajul de trei săptămâni.

odette jpg jpeg

Churchill bea doar anumite branduri de şampanie, precum Giesler, Moet et Chandon şi Pommery, dar Pol Roger era de departe preferatul său. La fiecare aniversare a sa, fermecătoarea Odette Pol Roger îi trimitea câte o ladă cu şampanie.  Tot de ziua sa de naştere, prietenul său sovietic, Iosif Stalin îi trimitea caviar.  Când Churchill a murit, în 1965, la venerabila vârstă de 90 de ani, Pol Roger a ataşat o bandă neagră etichetelor de pe sticlele de şampanie exportate în Marea Britanie. Doamna Pol Roger a fost unul dintre prietenii lui Winston care a participat la ceremonia de înmormântare, ce a avut loc la catedrala Sf. Paul.  În 1984, firma a lansat o serie limitată de sticle, care poartă numele de Sir Winston Churchill.