Pila Karpen, expusă pentru prima dată în ultimii 30 de ani

Autor 4433 vizualizări


Multe comori ale ştiinţei şi tehnicii româneşti, dar şi universale sunt deţinute de micul muzeu cochet din str. Candiano Popescu, Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida”. Printre numeroase maşinării cu aburi de acum aproape 200 de ani, motorul sonic al lui Gogu Constantinescu (cel de la care s-a perfectat şi brevetat tehnologia americană de foraje sonice), instalaţia primului laser românesc (şi al doilea, pe plan mondial) construită de fizicianul Ion Agârbiceanu sau uriaşul cazan Babckock Wilcox folosit în 1912 la termocentrala de la Grozăveşti, una dintre cele mai valoroase piese ale muzeului nici măcar n-a putut fi expusă până acum, din pricina lipsei capacităţii fizice a muzeului de a-i asigura securitatea:uimitoarea şi incredibila Pilă Karpen, opera reputatului inginer fizician Nicolae Vasilescu-Karpen.

 

Pila electrică este un dispozitiv electrochimic ce transformă energia rezultată dintr-o reacţie chimică în energie electrică. Este vorba de generare de electroni şi de asigurarea circulaţiei lor într-un anumit sens. La origine, termenul desemna un element unic format din doi electrozi şi un electrolit. Au fost descoperite pile electrice ce au funcţionat în urmă cu peste două milenii. Pilele din Bagdad (au fost găsite sute de astfel de dispozitive) reprezintă exemple semnificative privind cunoştinţele lumii antice.

Istoria modernă a pilelor începe cu experimentele lui Luigi Galvani (1786) sau Alessandro Volta (1799). De atunci, foarte mulţi alţi savanţi au contribuit la perfecţionarea pilelor:John Daniell (1836), Wiliam R.Grove (1839), Gaston Plante (1859), Georges Leclanche (1866), Hermann von Helmholtz (1879), Thomas Edison (1901) – şi enumerarea poate continua cu zeci şi sute de cercetători (fizicieni, chimişti, instituţii etc). Este însă important să menţionăm faptul că nicio istorie a pilei electrice, fie scrisă de români, fie scrisă de oricine altcineva, absolut niciuna, nu îl aminteşte pe Nicolae Vasilescu-Karpen, om de ştiinţă, inginer, fizicianşi inventatorromân. Cercetătorul a efectuat o importantă muncă de pionierat în domeniul elasticităţii, termodinamicii, electrochimieişi a ingineriei civileşi a fost membru titular al Academiei Române.

 

 „Pila nu poate exista”, dar produce energie de 60 de ani

Deşi inedita „baterie” creată acum 60 de ani încă mai produce curent cu tensiune constantă de 1 volt, unii dintre specialiştii care au analizat invenţia de-a lungul timpului au afirmat, siguri pe ei, că pila nu poate exista, pentru că pune sub semnul întrebării principiul al doilea al termodinamicii. Acest principiu precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică şi are un caracter calitativ, aratând sensul în care se produc spontan transformările, fără să se refere la cantitățile de energie schimbate;este o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut. Există şi oameni de ştiinţă care au concluzionat că pila Karpen funcţionează folosind exclusiv energia termică a mediului ambiant.

În literatura de specialitate, pila Karpen se întâlneşte (foarte rar) şi sub denumirea de pila K sau pila VK. Specialiştii spun că ne găsim în faţa unei pile de concentraţie, în pofida faptului că inventatorul a denumit-o „pilă termoelectrică cu temperatură uniformă”. În plus, spre deosebire de ceea ce definim, de regulă, ca fiind o pilă de concentraţie, care are două vase cu electrolit de concentraţii diferite, pila Karpen este alcătuită din două pile legate în serie. Acestea alimentează un minimotor galvanometric care acţionează o paletă conectată la un comutator, astfel că, la fiecare jumătate de rotire, paleta deschidea circuitul, pentru ca, la a doua jumătate de rotație, să-l închidă. Timpul de rotație era calculat în așa fel încât pilele să aibă timp de reîncarcare, respectiv pentru refacerea polarității, în perioada cât circuitul era deschis. Motorul si paletele aveau drept scop demonstrarea faptului că pilele furnizează energie electrică.

 

Pila va fi, în sfârşit, prezentată publicului

Pila Karpen are electrozi din aur (lucios) şi platină neagră (poroasă) cufundaţi în acid sulfuric de înaltă puritate. A fost catalogată ca pilă de concentraţie fie dintr-o înţelegere greşită a fenomenului, fie din necunoaştere. Mai putem lua în calcul şi posibilitatea unei dezinformări intenţionate, scopul fiind cel de a nu putea fi reprodusă şi utilizată pe scară largă. Nedovedit, se crede totuşi că este folosită de agenţii spaţiale şi în aplicaţii militare. Profesorului Ionel Solomon, preşedintele Societăţii Franceze de Fizică în perioada 1973-1974, a exprimat chiar convingerea că, la jumătate de secol după inventarea ei, oamenii s-au folosit de Pila Karpen pentru a ajunge pe Lună.

În acest domeniu, dezinformarea poate fi confundată uşor cu o extraordinar de mare lipsă a surselor competente de informare. Articolele vechi au dispărut, cele rămase conţin informaţii contradictorii, foarte multe greşite. Pila Karpen cu tot cu aurul şi platina ei sunt expuse, începând cu 3 octombrie, la Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti.


130 de ani de la nasterea prof. ing. Dimitrie Leonida

Pentru Muzeul Național Tehnic „prof. ing. Dimitrie Leonida”, 2013 este un an aniversar, marcat de împlinirea a 130 de ani de la nașterea fondatorului său. Puțini oameni au avut curajul, voința și tenacitatea de a transforma un vis în realitate, iar Dimitrie Leonida a demonstrat că se poate – iar astăzi muzeul îl sărbătoreşte.

Până pe 28 octombrie, între orele 10.30-18.00, cu excepția zilelor de luni și marți, Muzeul Tehnic din Parcol Carol reunește instituţii muzeale cu profil diferit, într-o expoziţie de excepţie, promovând astfel, într-un mod inedit, pe acei creatori de valori culturare care prin gestul lor au intrat în istoria timpului. Astfel, alături de exponatele donate de ing. Leonida, vor expune şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional al Cărţii şi Hărţilor Vechi, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional „George Enescu”, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” şi Muzeul Tehnic „Ştefan Procopiu”, Iaşi.

Muzeul Naţional Tehnic va expune cu acest prilej, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, „Pila Karpen”, uimitoarea şi incredibila operă a reputatului inginer fizician Nicolae Vasilescu-Karpen. Alături de aceasta, spaţiul muzeal va permite prezentarea unei expoziţii de fotografii cu aspecte din viaţa şi activitata lui Dimitrie Leonida, precum şi a obiectelor donate de fondator. În cadrul aceluiaşi eveniment va fi înmânat şi premiul Dimitrie Leonida, distincţie oferită unor reputate personalităţi care au contribuit, în ultimul an, la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, în ţara noastră.