Autor 5252 vizualizări


Cu treisprezece ani înaintea izbucnirii Primului Război Mondial, cineva a făcut un avertisment armatei britanice, potrivit căruia operațiunile de ofensivă într-un conflict european major nu vor avea succes și că un asemenea război nu se va termina decât atunci când una din părți va fi epuizată.

„Previziunea” a fost făcută în 1901, la Royal United Service Institution, un think-tank militar fondat încă din 1831. Ea a venit din partea bancherului Jan Bloch. De origine poloneză, Bloch se născuse în 1836 în Imperiul Rus și a ocupat funcții importante în sistemul feroviar. Interesat de relațiile internaționale, el a militat pentru înlocuirea conflictului armat cu arbitrajul, ca metodă de rezolvare a disputelor interstatale.

Bloch și-a prezentat viziunea într-o carte publicată la Paris în 1898:The War of the Future in its Technical, Economic and Political Relations. El argumenta că, în arta modernă a războiului, puterea defensivă era atât de avansată încât era aproape imposibil ca un război major – mai ales un război european generalizat-să fie câștigat fără un număr foarte mare de victime.

Cartea lui Bloch a fost publicată și în Anglia în 1899, sub titlul Is war now impossible?, iar ideile sale au fost promovate de jurnalistul W.T. Stead, care împărtășea viziunile lui Bloch referitoare la importanța arbitrajelor internaționale. Stead i-a luat și un interviu polonezului, în care acesta face o precizare foarte clară, anume că el nu vorbește de războaiele coloniale, pe care le numește „încăierări de frontieră, expediții împotriva unor popoare semi-barbare”, ci de un război în Europa, adică de războiul despre care se vorbea de multă vreme:războiul dintre Franța și Germania.

Citiți și Take Ionescu, „politicianul gură de aur al României”-cum a prezis Take Ionescu un război de cinci ani

Bloch argumenta că, în războiul modern, soldații nu puteau ajunge la dușmani pentru că acei ultimi metri până la linia inamică deveniseră fatali datorită noilor arme. Bloch vorbește mult despre noul rol al mitralierei:„posibilitatea de a trage mai multe gloanțe fără  a te opri pentru reîncărcarea armei a transformat condițiile războiului modern.” Însă la acel moment, Bloch nu-și dădea totuși seama cât de distructivă poate fi de fapt mitraliera.

În plus, Bloch a prezis și dezvoltarea războiului de tranșee. „[următorul război] va fi un război al tranșeelor.[…]Primul lucru pe care fiecare soldat va trebui să-l facă, dacă ține la viața lui, va fi să sape o groapă în pământ. Războiul, în loc să fie o competiție față în față în care combatanții să-și măsoare superioritatea fizică și morală, va deveni un impas în care nicio armată nu va putea ajunge la cealaltă, în care armatele se vor amenința reciproc fără a fi însă capabile de a ataca în mod deciziv.”

Când citim cuvintele lui Bloch, ne vin în minte, aproape în mod automat, imaginile tranșeelor de pe Frontul de Vest, povestea îndelungatelor bătălii de pe Somme și de la Verdun, în care mii de soldați mureau în fiecare zi pentru o înaintare de doar câțiva metri. Bloch a avut dreptate, într-un mod aproape terifiant...

Jan Bloch și-a prezentat ideile în fața unui public militar la Royal United Service Institution în iunie 1901. El a insistat asupra decăderii rolului militar al cavaleriei care, spunea el, avea să devină inutilă în noul tip de război, cel al tranșeelor. Unii militari britanici l-au criticat pe bancherul polonez, spunând că războiul „nu e doar o chestiune de balistică” și că, de fapt, „cavaleria are un război strălucit în față”.

Nu toți militarii englezi l-au ignorat pe Bloch. Pericolul „ultimilor 500 de metri” era cunoscut de aproape jumătate de veac, încă de la Bătălia de la Gettysburg. Răspunsul strategilor militari a fost de a crește puterea de a atac, pentru care artileria era cea mai bună soluție.

Aproape fiecare noutate a Primului Război Mondial a fost prevestită de războiul ruso-japonez:puterea paralizantă a mitralierelor, inutilitatea atacurilor frontale și implicita dezvoltare a tranșeelor, cărora li s-a răspuns cu granade și artilerie grea. În lumina războiului ruso-japonez, nu a fost nevoie de un clarvăzător pentru a vedea că, cu armate mult mai mari blocate într-un spațiu mic, fronturile de tranșee vor ajunge să se întindă pe frontiere întregi și că vor stagna.

Exact asta spunea Bloch în 1901. Din păcate, prea puțini l-au crezut. Ulterior, specialiștii vor vedea că Bloch avusese dreptate. Recent, istoricul militar Correlli Barnet scria că „aproape toți gânditorii antebelici erau de acord că războiul va fi scurt, decis în câteva mari bătălii. Doar un bancher polonez pe nume Jan Bloch a prezis un lung război de uzură purtat de armate blocate în sistemul de tranșee.”

Bloch nu avea să mai trăiască pentru a-și vedea teoriile și previziunile confirmate, el murind în 1902.

 

 

 

 


 

Paul Reynolds, The man who predicted the Great War, în „History Today”, vol. 53, nr. 5, 2013