Cameleonii: o istorie a agenților dubli jpeg

O privire în lumea spionajului britanic prin jurnalele unui director MI5

Vineri, 26 octombrie, au fost făcute publice mai multe jurnale ale unui înalt funcționar din MI5, care ne oferă o imagine fascinantă asupra spionajului din timpul Războiului Rece.

Cele 10 jurnale aparțin lui Guy Liddell, director adjunct al MI5, și datează din perioada de început a conflictului dintre blocul occidental și cel sovietic. În jurnalele sale, Liddell a scris foarte mult despre legăturile sale cu guvernul britanic, cu alte personaje-cheie din spionajul britanic, precum și despre faimosul grup de spioni de la Cambridge, despre care vorbește cu afecțiune înainte de descoperirea jocului dublu al acestora.

Potrivit specialiștilor, jurnalele lui Liddell, care reiau seria de jurnale oprită din cauza izbucnirii războiului, pot contribui foarte mult la înțelegerea perioadei deoarece provin de la o sursă aflată într-o poziție importantă și care avea acces la informații clasificate.

Jurnalele lui Liddell oferă și detalii privind ce s-a întâmplat în sânul MI5 atunci când Donald Maclean și Guy Burgess, doi din grupul de agenți dubli de la Cambridge, au fugit din Marea Britanie. Liddell scria atunci că „îmi pare atât de improbabil că un om atât de inteligent precum Burgess și-a putut imaginea că poate avea un viitor în Rusia”. Privind cazul acestor agenți dubli, jurnalele lui Liddell oferă și informații până acum necunoscute:spre exemplu, Kim Philby, unul din cei cinci, care în 1950 se afla la Washington în calitate de agent MI6, a încercat să-l convingă pe Liddell să-l numească și agent MI5.

Liddell descrie și mometul în care agenții MI5 i-au înștiințat pe superiorii lor, în 1949,  că rușii au făcut primul test cu bomba atomică. El povestește că William Hayter, reprezentantul Foreign Office-ului, după ce a spus secretarelor să plece, i-a avertizat pe cei prezenți că, dacă nu pot să păstreze doar pentru ei cele ce urmează a fi spuse, ar fi mai bine să părăsească sala. Descoperirea i-a uimit pe toți și le-a dat peste cap toate planurile, scria Liddell în ziua de Anul Nou, în 1950, încă nesigur dacă a fost vorba de o bombă experimentală sau dacă rușii posedă într-adevăr bomba atomică. În orice caz, el mai scria că „e însă clar că până în 1957 rușii vor avea suficiente bombe atomice cât pentru a distruge această țară.”

Unii experți consideră că rușii au putut dezvolta armele atomice cu cel puțin un an mai devreme decât previziunile lor inițiale datorită informațiilor oferite de fizicianul Klaus Fuchs, care locuia atunci în Marea Britanie. El este menționat de mai multe ori în jurnalele lui Liddell, acesta scriind și despre metoda folosită de Fuchs pentru a stabili în secret întâlniri cu rușii:trebuia să arunce o revistă, marcată la pagina 10, într-o anumită grădină londoneză, iar omul său de legătură cu rușii urma să-i lase un mesaj scris cu creta pe un stâlp de iluminare.

Scandalul ce a urmat descoperirii lui Fuchs a dus la răcirea temporară a relațiilor dintre Anglia și SUA, americanii fiind furioși din cauza scurgerii de informații. În 1950, un Liddell exasperat scria că americanii „sunt absolut incapabili de a înțelege oricare punct de vedere în afară de al lor!”

http://news.yahoo.com