Autor 5161 vizualizări


Cei mai vârstnici își amintesc, desigur, de cel de al IV-lea Festival Internațional al Tineretului și Studenților, desfășurat la București, în zilele de 2-16 august 1953. Astfel de manifestări se integrau unei ample acțiuni propagandistice, inițiate și controlate de Uniunea Sovietică, prin organizații-paravan de tipul Federației Mondiale a Tineretului Democrat și Uniunea Internațională a Studenților.

Un semn al „dezghețului”?

Sub supravegherea sovieticilor, a unor activiști din țările satelite ale URSS și a unor comuniști sau „tovarăși de drum” din Occident, cele două organizații se străduiau să câștige adeziunea unui număr cât mai mare de tineri, care – conștient sau nu – serveau interesele Moscovei. Festivalurile internaționale erau un mijloc excelent de propagandă, axată, cu precădere pe „lupta pentru pace”, dând posibilitatea tinerilor (muncitori, studenți, etc.) să se întâlnească și să discute, mulți fără să știe că, în realitate, erau simple marionete ale nevăzuților patroni sovietici.

Primul festival a avut loc la Praga, în zilele de 25 iulie-16 august 1947, reunind circa 17.000 de tineri, din 71 de țări; cel de al patrulea s-a ținut la București, în perioada 2-16 august 1953, numărul participanților ridicându-se la circa 30.000 din 111 țări. Prezența unui număr atât de mare de străini în Capitala României era un fapt neobișnuit, după izolarea de ani de zile, care fusese impusă țării de ocupantul sovietic. Chiar dacă politica de destalinizare – fie și limitată – lansată de N.S. Hrușciov avea să vină abia în 1956, în vara lui 1953 se simțeau deja în atmosferă primele semne ale „dezghețului” (termenul avea să fie lansat de nuvela cu același titlu, scrisă de Ilia Ehrenburg), dezgheț adus de moartea marelui han de la Kremlin.

Organizarea românească și nemulțumirea sovietică

Pentru români, festivalul a însemnat însă și o povară grea din punct de vedere economic. În „bună” tradiție românească și socialistă, pregătirile au fost lăsate până în ultimul moment. Clădirea Operei Române a fost „terminată” în pripă pentru ca, ulterior, „definitivarea” să fie reluată, după festival. Și alte clădiri au fost restaurate în mare grabă, cu mai multă sau mai puțină pricepere. Partea cea mai neplăcută a fost așa-numitul „post al festivalului”, adică penuria de alimente, provocată de hotărârea autorităților de a stoca alimente în vederea „hrănirii” celor 30.000 de participanți.

Cu vreo 2-3 luni, înainte de sosirea oaspeților, magazinele au început să se golească, iar în ajunul festivalului, nu mai era aproape nimic de cumpărat. Începerea festivalului a adus cu sine obișnuitele „poteomkiniade”, învățate de la ruși. Patronii sovietici nu au fost mulțumiți de modul în care a fost organizat festivalul. În convorbirea din 10 august 1953 (așadar, în plină desfășurare a festivalului) dintre Iosif Chișinevschi, secretar al CC al Partidului Muncitoresc Român și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și ambasadorul Uniunii Sovietice la București, L.G. Melnikov – potrivit notei de conversație, întocmită de cel din urmă – reprezentantul URSS i-a vorbit interlocutorului său „despre existența unui șir de lipsuri serioase în desfășurarea Festivalului Tineretului, mai ales existența cozilor la diverse cantine, unde mâncau delegații, despre situația sanitară nesatisfăcătoare din diverse cantine și cămine, unde sunt cazați delegații, despre cozile la autobuze, despre lipsa de organizare în desfășurarea unui șir de acțiuni de masă etc.

În afară de aceasta – continuă diplomatul sovietic – i-am comunicat că ne sunt cunoscute situații, când elemente reacționare din rândurile populației române din orașul București, întâlnindu- se cu delegații străini, au purtat convorbiri dușmănoase și au fost cazuri când le-au înmânat manifeste antidemocratice și antisovietice”. „Chișinevschi – arată Melnikov – a răspuns că și ei dispuneau de astfel de date.

Au luat măsurile necesare pentru a nu se permite și a se curma astfel de situații. În prezent, au fost constituite grupuri ale activului de partid și de tineret, grupuri de activiști muncitori, specialiști din întreprinderi, reprezentanți ai intelectualității, deputați din Marea Adunare Națională, membri ai organizațiilor democratice locale pentru a purta discuții cu delegații străini, privind problemele care îi interesează. În afară de aceasta, pentru delegații străini se organizează vizite în întreprinderi, instituții de învățământ și institute de cercetare științifică. Vizitele au trezit un mare interes printre delegați” (nota de conversație, din care am reprodus fragmentul referitor la festival a fost tipărită în Sovetskii faktor v Vostocinoi Evrope, 1944-1953, sub red. Tatianei V. Volokitina, vol. 2, 1949-1953, Moscova, ROSSPEN, 2002, p. 804).

Festivalul Internațional al Tineretului și Studenților de la București merită o cercetare mai aprofundată întrucât el a prilejuit o confruntare Est-Vest, Lumea liberă încercând să utilizeze această manifestare pentru a pătrunde în spatele „cortinei de fier” și a difuza materiale, care proclamau idealurile de libertate și democrație, în vădit conflict cu regimurile totalitar-comuniste. 

Foto sus: Gheorghe Gheorghiu –Dej, Al. Moghioroş, P. Groza, E. Bodnăraş, C.I. Parhon, Chivu Stoica, I. Chişinevschi, Al. Drăghici, Gh. Apostol, Leonte Răutu, Gh. Stoica, Dumitru Petrescu, Petre Borilă, Patriarh M. Justinian, M. Constantinescu, D. Colin, C. Pârvulescu în tribuna oficială de pe stadionul „23 August” din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului (2.08.1953). © „Fototeca online a comunismului românesc”, Fotografia #JA050, Cota: 50 (52)/1953


Gheorghe Gheorghiu –Dej, P. Groza, E. Bodnăraş, Petre Borilă, Gh. Apostol şi alte persoane în tribuna oficială de pe stadionul „23 August” din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului (2.08.1953). © „Fototeca online a comunismului românesc”, Fotografia #JA051, Cota: 51 (53)/1953 


Gheorghe Gheorghiu –Dej, P. Groza, E. Bodnăraş, Petre Borilă, Iosif Chişinevschi în tribuna oficială de pe stadionul „23 August” din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului (2.08.1953). © „Fototeca online a comunismului românesc”, Fotografia #JA052, Cota: 52 (54)/1953


Gheorghe Gheorghiu –Dej, P. Groza, Chivu Stoica, Dumitru Petrescu, Ghizela Vass, Ofelia Manole, Leonte Răutu în tribuna oficială de pe stadionul „23 August” primesc flori de la o delegaţie de elevi cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului (2.08.1953). © „Fototeca online a comunismului românesc”, Fotografia #JA059, Cota: 59 (55)/1953


Gheorghe Gheorghiu –Dej, P. Groza, E. Bodnăraş, Chivu Stoica, I. Chişinevschi, Gh. Apostol, Leonte Răutu, Ghizela Vass, D. Colin, Dumitru Petrescu, Petre Borilă, M. Constantinescu, Patriarh M. Justinian, L.G Melnicov (ambasador U.R.S.S.), Ofelia Manole în tribuna oficială de pe stadionul „23 August” din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului.(2.08.1953). © „Fototeca online a comunismului românesc”, Fotografia #JA054, Cota: 54 (48)/1953


Gheorghe Gheorghiu –Dej şi P. Groza dând mâna cu diferiți delegați la cel de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului, invitați la masa oferită de Prezidiul Marii Adunări Naționale şi Consiliul de Miniștri (15.08.1953). © „Fototeca online a comunismului românesc”, Fotografia #JA064, Cota: 64 (62)/1953 


Gheorghe Gheorghiu –Dej şi P. Groza dând mâna cu diferiţi delegaţi la cel de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului, invitaţi la masa oferită de Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi Consiliul de Miniştri (15.08.1953). © „Fototeca online a comunismului românesc”, Fotografia #JA062, Cota: 62 (60) /1953 

""